Intră acum și în grupul de
Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunțat, luni, că autoritățile sucevene au depus documentația pentru înscrierea Mănăstirii Dragomirna în Patrimoniul Mondial UNESCO.
El a spus că a transmis, personal, documentația și secretarului general al Comisiei Naționale Filipine pentru UNESCO, Lila Ramon Shahani, care a fost prezentă în week-end în județul Suceava.
Flutur a spus că Biserica „Pogorârea Sf. Duh” a Mănăstirii Dragomirna merită să intre în Patrimoniul UNESCO, fiind considerată a fi „un preambul” al Bisericii „Sf. Trei Ierarhi” din Iași, pentru unicitatea sa dată de arhitectură, dantelăria în piatră, cu care a fost decorată, sau pictura miniaturizată.
„A fost foarte interesată de acest subiect doamna Shahani”, a spus Flutur.
El a arătat că Mănăstirea Dragomirna este una dintre cele mai reprezentative creații arhitecturale din Moldova, fiind ctitorită de mitropolitul cărturar Anastasie Crimca şi marele logofăt Lupu Stroici între 1608-1609.
Potrivit documentației depuse, biserica cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” are planul dreptunghiular, mult alungit, fără abside laterale şi cu pridvorul poligonal, iar exteriorul impresionează prin forma de lamă pe care o are biserica, privită pe axa longitudinală.
Totodată, turla, foarte înaltă şi zveltă, dă un aspect de verticalitate foarte accentuat întregii construcții, înălțimea totală – până la cruce – fiind de 42 m, iar decorația exterioară este cu totul inovatoare: elemente sculpturale – rozete, stele, romburi etc. – alcătuiesc o adevărată broderie în timp ce în zona mediană un brâu-torsadă împarte construcția în două.
În interior, pictura, realizată de zugravii Popa Crăciun Mătieş, Popa Ignat şi Gregorie, constituie un alt element inovator, printr-o nouă concepție în alegerea şi tratarea temelor, precum şi prin noile modalități de realizare, legate de arta iconografică şi miniaturistică.
Pronaosul are plafonul format dintr-o boltire împărțită în două calote, decorate cu arce din piatră întretăiate. Pridvorul este decorat cu nervuri din piatră, înfrumusețate cu chei de boltă în formă de scut. Iconostasul a fost lucrat în 1613, fiind iniţial al Mănăstirii Solca. În interior se află mai multe pietre funerare, între care şi cea a ctitorului, mitropolitul Anastasie Crimca. Trapeza a fost construită în 1609, zidurile (cu media de înălţime de 15 m) şi turnurile între 1627-1635, egumenia şi paraclisul Sf. Nicolae în 1635, iar chiliile din nord şi vest între 1843-1845. Muzeul mănăstirii păstrează manuscrise cu miniaturi, cele mai multe realizate de mitropolitul Anastasie Crimca, acoperăminte de vase liturgice din secolul al XVI-lea, un evangheliar ferecat din 1557, o cruce din lemn de abanos ferecată în 1542, broderii – între care se remarcă „Plângerea lui Iisus”, ferecături în aur şi argint, veșminte cu fir de aur şi argint etc.
Deputatul PSD de Suceava, Cătălin Nechifor, a anunțat, la sfârșitul lunii martie, că va face demersuri pentru ca Mănăstirea Dragomirna să fie inclusă pe lista-tentativă a României pentru includerea în patrimoniul mondial în condițiile în care biserica Trei Ierarhi din Iași, care foloseaște aceeași tehnică decorativă ca cea a Mănăstirii Dragomirna, dar cu trei decenii mai târziu se află pe această listă.
Mănăstirea Dragomirna este inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, iar tehnica decorativă folosită la turnul Mănăstirii Dragomirna, prezentă pentru prima dată în Moldova, a fost preluată și la decorarea, trei decenii mai târziu, a Bisericii Trei Ierarhi din Iași.
Intră acum și în grupul de
