FOTO Numeroși credincioși din țară și din străinătate au participat la Hramul Mănăstirii Hagigadar și s-au rugat pentru îndeplinirea dorințelor

Numeroși credincioși din țară și din străinătate, au participat, duminică, la Sf. Liturghie oficiată de PS Episcop Datev Hagopian, Întâistătător al Arhiepiscopiei Armene din România, la Mănăstirea Hagigadar cu prilejul sărbătorii Adormirea Maicii Domnului.

La această slujbă au participat şi preşedintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, deputatul comunităţii armene, Varujan Pambuccian, ambasadorul Republicii Armenia la Bucureşti, Hamlet Gasparian, dar și vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Viorel Seredenciuc.

După slujbă, credincioşii au fost binecuvântaţi, PS Datev Hagopian rostind, în limba armeană, o rugăciune pentru sănătatea celor prezenţi, iar apoi preoţii au împărţit credincioşilor struguri sfințiți.

Potrivit tradiţiei, numeroşi credincioşi au urcat în genunchi dealul pe care se află biserica Hagigadar, după care au participat la Sfânta Liturghie, oficiată de PS Datev Hagopian, împreună cu un sobor de preoţi printre care parohul bisericii armeneşti din Suceava, Azad Mandalian.

În timpul urcușului, credincioșii aprind lumânări în locuri special amenajate și se roagă pentru împlinirea dorinței. Ajunși lânga biserică, o înconjoară de trei ori – tot în genunchi. Dupa fiecare ocol, se opresc și se roagă.

După Sfânta Liturghie, cei prezenți au fost invitați la o agapă creștină unde s-au servit mâncăruri specific armenești, respectov „supa de urechiușe”  și tradiționalul pilaf cu carne de vită.

Parohul bisericii armeneşti din Suceava, Azad Mandalian, a remarcat că tradiţia a rămas la fel ca acum câteva sute de ani, respectiv urcarea dealului, începerea procesiunii, săvârşirea Sfintei Liturghii, agapa tradiţională în noua trapeză, care a fost finalizată cu ajutorul statului şi al credincioşilor  și a fost inaugurată anul trecut.

El a subliniat că în judeţul Suceava sunt singurele mănăstiri armeneşti din afara Armeniei din toată Europa, respectiv Zamca şi Hagigadar.

„În Europa nu mai există alte mănăstiri armeneşti în afara Armeniei. Avem două mănăstiri şi două biserici. Din păcate, armenii s-au împuţinat, dar cei care am rămas continuăm să păstrăm tradiţia, chiar dacă suntem puţini”, a spus Mandalian.

El a subliniat la Hagigadar ajung și creștini care nu fac parte din comunitatea armeană, dar aceștia vin cu credinţă, pentru că toți sunt creştini.

„Lumea vine şi se roagă. Credinţa este în suflet”, a spus Azad Mandalian care a menționat că tradiția de a se urca dealul în genunchi s-a păstrat şi se practică doar la Mănăstirea Necula şi Mănăstirea Hagigadar.

El a mai spus că este și sărbătoarea strugurilor , iar sfinţirea lor se face numai de Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, iar după săvâşirea Sf. Liturghii strugurii se sfinţesc şi se oferă credincioşilor.

„Cel mai mare simbol este cel al urechiuşelor, al tradiţionalului hurut, care s-a făcut şi se păstrează încă de la armenii care au venit pe aceste locuri. Lumea vine, face urechiuşe, câte 40-50, fiecare cât doreşte, îşi pune o dorinţă, acesta fiind un simbol care s-a păstrat de sute de ani”, a spus Azad Mandalian.

La rândul său, deputatul minorității armene, Varujan Pambuccian, a spus că mănăstirea Hagogadar a fost fondată tocmai pentru că pe acest deal s-a întâmplat o minune pentru cel care a fondat mănăstirea, pentru că a fost adăpostit el cu cirezile cu care mergea către Viena, în timpul unei furtuni îngrozitoare în  timpul căreia ar fi trebuit să piardă tot, dar pentru că a fost salvat a ridicat această mănăstire.

”Au fost doi fraţi care au ridicat această mănăstire şi la care de atunci vin şi armenii şi românii şi toţi locuitorii acestei zone, să se închine şi să se roage de Sfânta Maria”,a spus Pambuccian.

El a subliniat că anul acesta este un an deosebit, pentru că alături de armenii din țară au venit tinerii armeni din toată Europa, împreună cu păstorii lor.

„Avem foarte mulţi arhiepiscopi, episcopi, vicari episcopali, veniţi din toate ţările europene, cei care slujesc Biserica armeană în ţările respective, care au venit împreună cu tinerii, pentru a se ruga la Hagigadar şi pentru a vorbi, pentru a se cunoaşte între ei şi pentru a vorbi despre importanţa familiei în lumea armeană creştină”, a spus Pambuccian.