Intră acum și în grupul de
Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a prezentat, joi, în intervenția sa în cadrul Forumului Economic de la Krynica din Polonia necesitatea înființării coridorului din estul Uniunii Europene care să traverseze nord-estul Poloniei, vestul Ucrainei și estul României, așa numitul coridor Est Carpatic.
Flutur a spus că în cadrul discuțiilor privind strategia Carpatică a Europei și cooperarea transfrontalieră a spus că România va trebui să aibă principalul rol pentru că are peste 900 de kilometri din 1.500 de kilometri a lungimii Munților Carpați, respectiv 60 la sută și aproape jumătate din suprafața Munților Carpați se află în România, iar județul Suceava are cea mai mare pondere din toate județele României.
Ca președinte în exercițiu al Consiliului Regional Nord-Est, Flutur a arătat că acestă regiune, cu 37.000 de kmp, reprezintă 15 la sută din suprafața României, are 3,2 milioane de locuitori în 46 de orașe și 500 de comune. Totodată în regiunea Nord Est sunt nouă universități cu 60.000 de studenți, trei aeroporturi și are graniță cu Ucraina pe o lungime de 152 de kilometri și de 562 de kilometri cu Republica Moldova.
El a spus că a vorbit de experiența în cooperarea transfrontalieră a județului Suceava cu regiunea Cernăuți, arătând că pe fostul ciclu de programare bugetară alocările UE pentru proiecte transfrontaliere au fost de 60 de milioane de euro cu Ucraina, iar pe actuala finanțare sunt alocați 67 de milioane de euro.
Gheorghe Flutur a propus că trebuie legată regiunea Nord Est din România, inclusiv Suceava, de nordul Europei și de Marea Neagră printr-un drum expres sau o autostradă.
„Din nou am vorbit de coridorul Marea Baltică-Marea Neagă”, a spus Flutur.
El a arătat că a fost susținut în acest proiect de guvernatorul regiunii Lviv, Oleksandr Hanushchyn, dar și de Wladyslaw Ortyl, mareșalul voievodatului Podkarpackie, precum și de Istvan Grezsa, reprezentantul Guvernului Ungariei pe probleme de dezvoltare regională și de reprezentantul Slovaciei, Tomas Malatinec, șeful proiectului Via Carpatia.
„Am explicat încă odată că trebuie creat un coridor în estul Uniunii Europene, est-carpatic, de comunicații care ar ajuta atât estul României, vestul Ucrainei și nord-estul Poloniei”, a spus Flutur.
Președintele CJ Suceava a arătat că până acum strategiile pe autostrăzi au fost est-vest și mai puțin nord-sud.
„Toți cei prezenți mi-au dat dreptate. Aceste lucruri trebuie discutate în continuare la Bruxelles pentru soluții de finanțare”, a spus Flutur care a subliniat că acest drum ar scurta distanța între Varșovia și Marea Neagră cu 500 de kilometri.
Flutur a mai arătat că în Master Planul de Transporturi al României este inclus acest traseu, dar se prevede începerea lucrărilor abia după 2020, ceea ce este târziu.
„Trebuie adus în actualitate în condițiile în care Ucraina a vize libere pentru Uniunea Europeană și este o nouă realitate de care trebuie să ținem cont”, a spus președintele CJ Suceava.
Gheorghe Flutur a mai spus că a vorbit și de necesitatea autostrăzilor Satu Mare-Suceava-Iași și Tg. Mureș-Iași care să lege regiunea de rețeaua de autostrăzi din Ungaria.
„Poziția mea a fost de a găsi soluții pentru a suplimenta fondurile pe programele transfrontaliere cu Ucraina și Republica Moldova pentru a folosi acești bani în direcția deschiderii de noi puncte de trecere a frontierei și de modernizare a infrastructurii spre aceste puncte de trecere a frontierei”, a spus Flutur care a menționat că Suceava are pregătite pentru deschidere patru noi puncte.
Președintele CJ Suceava a mai abordat și necesitatea modernizării căilor ferate pe traseul Lviv-Suceava-București, dar și implementarea transportului de mărfuri intermodal.
În cadrul discuțiilor, Flutur a mai arătat că turismul este o ramură economică având cea mai mare dinamică de creștere și poate fi un liant între regiuni.
„Am vorbit aici despre Suceava care este județul cu patrimoniul UNESCO cel mai dens din România, având opt monumente și Codrii seculari de la Slătioara, dar și despre parcurile naționale și rezervații”, a adăugat Flutur.
El a mai abordat și problema diversificării resurselor energetice în zonă și noi surse de energie, probleme privind protecția mediului înconjurător și acțiuni comune de protecție, cooperea în domeniul prevenirii și combaterii calamităților naturale în zonele de graniță și intensificarea schimburilor economice în zonă, precizând că în regiunea de nord-est potențialul de investiții este în domeniul bioeconomiei, industriei alimentare, agriculturii, industriei ușoare, dar și IT.
Intră acum și în grupul de
