Intră acum și în grupul de
Salvamont Vatra Dornei a transmis, joi, un comunicat de presă în care precizează condițiile în care s-a produs avalanșa de Ziua Națională din Masivul Călimani ce a surprins trei persoane care participau la o acțiune umanitară și subliniază că aceștia nu au fost cei care au generat avalnșa și că aveau cunoștințe temeinice despre zona alpină.
Potrivit comunicatului, în perioada care s-a scurs de la declanşarea avalanşei din munţii Călimani şi până în prezent, s-au efectuat câteva deplasări în teren, la nivel instituţional care au vizat verificarea stratului de zăpadă în zona avalanșei precum şi pe jgheaburile laterale, efectuarea unor studii privind stabilitatea zăpezii, verificarea cornișelor.
Totodată, se precizează că în conformitate cu prevederile legale privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi și cu deciziile luate în urma şedinţei de la Vatra Dornei la care au luat parte prefectul Mirela ElenaAdomnicăi, ISU Bucovina, Salvamont Suceava, Salvamont Vatra Dornei, Detaşamentul de Pompieri Vatra Dornei, IJJ Suceava și Direcția Silvică Suceava s-a hotărât ca acțiunile de căutare și intervenție ulterioare să fie coordonate de Serviciul Județean Salvamont Suceava.
Salvamont Vatra Dornei precizează, suplimentar comunicatelor emise de Salvamont Suceava, că avalanșa produsă în Călimani a fost cauzată de condiţiile meteorologice nefavorabile la acea dată.
„Avalanșa nu a fost produsă de cele trei persoane implicate, prin supraîncărcarea zăpezii sau” tăierea” prin traversarea oblică a jgheabului. Pe traseul de urcare a fost efectuat un studiu al zăpezii.Cornișa s-a rupt din cauza propriei greutăţi pe o distanță de aproximativ 230 de metri. Distanța de alunecare a fost de aproximativ 480 de metri. Înălțimea medie a avalanșei în zona inferioară (în timpul curgerii) a fost de aproximativ 4 metri. Înălţimea stratului de zăpadă rezultat din avalanşă depus peste stratul de bază variază pe axul văii între 2 și 6 metri”, se arată în comunicat.
Totodată, sursa citată subliniază că persoanele implicate în avalanşă aveau cunoștințe temeinice despre zona alpină, abordarea traseelor de iarnă și că cei trei, respectiv LiviuSorin Pandelea, Nathy Josse și Lucian Drăgan erau monitori de schi, amatori de sporturi ce mergeau spre extrem: schi off piste (trasee neamenajate), free ride, escaladă, iar Lucian și Sorin activau de 5 ani ca voluntari în cadrul Salvamont Vatra Dornei având absolvite ambele școli de iarnă și o școala de vară. Mai mult, Nathy Josse şi Sorin Pandelea au coborât pe cel mai periculos traseu de off piste din Europa și au escaladat Grossglockner 3798m, Chamonix Aiguille du Midi. 3842, Mont Blanc – 4809 și se antrenau pentru o ascensiune în anul 2018 pe Dent du Geant.
Greșeală posibilă de luat în calcul este că din cauza ceții nu s-a putut observa cornişa din creastă și dimensiunea acesteia, consideră Salvamont Vatra Dornei.
În comunicat se mai menționează că în data de 20 decembrie s-a procedat din nou la o intervenție de verificare a zonei (strat de zăpadă nou depus, dimensiunea cornișelor, starea jgheaburilor laterale) și de căutare a lui Sorin Pandelea cu precizarea că deplasarea nu a avut loc în cadru instituțional.
„Angajații Salvamont Vatra Dornei pentru data de 20 decembrie au fost trecuți în concediu de odihnă, iar deplasarea s-a făcut pe bază de voluntariat pe proprie răspundere și asumare proprie a riscului.Temperaturile constante din ultimele 36 de ore au făcut că stratul de zăpadă să fie destul de stabil, vizibilitatea a permis în 75 % din timpul petrecut în zona de risc să fie observate cornișele și jgheaburile laterale. Timp de 6 ore, în zonă s-au făcut șanțuri de verificare, sondări repetate, gropi adânci de până la 2,5 m. Zonele vizate au fost: denivelări pronunțate ale terenului, curbele exterioare făcute de cursul avalanșei precum și traseul de alunecare urmat Lucian Drăgan în timpul avalanșei (conform GPS-ului). Cu toate eforturile, până la ora actuală nu s-a descoperit nimic, nici măcar echipamentele pierdute de Lucian Drăgan sau Nathy Josse”, menționează sursa citată.
Totodată, se arată că în acțiunea din 20 decembrie s-a constatat că pe laterala vestică a văii (zona de unde aplecat avalanșa pe 1 decembrie) s-au format din nou plăci de vânt și cornișe de până la 5 m, că stratul de zăpadă nou depus pe culoarul de scurgere și depunere al avalanşei variază între 70 și 100 de cm, iar pe jgheaburile laterale este strat stabil de zăpadă de 1 m (constatat şi în verificările anterioare) peste care este un strat instabil de 50 – 60 de cm (în verificările anterioare stratul era de 40 de cm). „Straturile de zăpadă au consistenţă diferită (din cauza variaţiilor mari de temperatură din ultima săptămână) Zăpada din avalanșă a căpătat o consistenţă mărită față de verificările anterioare”, adaugă Salvamont Vatra Dornei.
Pericolele în cazul producerii unei avalanșe pe oricare din jgheaburile laterale în cazul unor noi căutări sunt că toate jgheaburile laterale sunt colectate de valea principală (locul de căutare), versanții sunt abrupți și acoperiți cu jneapăn, astfel încât o evacuare de urgență în timp util este imposibilă.
„În cazul în care se va proceda la săparea de şanţuri paralele și adânci cu un număr mare de persoane (30 – 40), voluntarii nu vor avea timp să părăsească şanţul respectiv, fiind în pericol de a fi acoperiți de un strat de 1,5 –2 mde zăpadă. Statistic, timpul de supravieţuire pentru o persoană îngropată complet de avalanșă este de aproximativ 25 – 30 de minute (cauza decesului fiind lipsa oxigenului). La un număr mare de persoane îngropate sub zăpadă, chiar dotate cu Pieps-uri, timpul pentru identificarea zonei și săparea pentru recuperare poate dura peste 30 de minute”, se avertizează în comunicat.
Salvamont Vatra Dornei apreciază sprijinul și suportul moral al colegilor, prietenilor și a celor care empatizează cu persoanele implicate în acțiunea de căutare a lui Sorin mai ales că sunt foarte multe persoane voluntare dispuse să ajute la o acțiune de căutare.
„Din punct de vedere legislativ nu există o procedură sau instrucțiune care să reglementeze legal modul de căutare a unei persoane decedate în avalanșă (cine intervine, cum etc). Până la ora actuală serviciile salvamont responsabile pe zona munților Călimani au emis mai multe avertizări de avalanșă pe acest masiv. Instabilitatea atmosferică din ultima perioadă a accentuat instabilitatea zăpezii. (în data de 16 decembrie la cotă de 1600 de m altitudine a plouat, după care a nins masiv). Serviciile Salvamont nu interzic nici unei instituții să intervină într-o acţiune de căutare de acest gen dacă dotarea, experiența și pregătirea personalului de intervenție este pe masura riscului la care se expun. Dar aceste deplasări presupun asumarea răspunderii conducerii instituției”, adaugă Salvamont Vatra Dornei.
În comunicat se mai arată că prima regulă de bază care se aplică în orice activitate de salvare este protecția salvatorului.
„Dorim să venim cu aceste completări având în vedere interesul manifestat de comunitatea dorneană și nu numai, asupra acestui subiect. Verificări și deplasări în teren la nivel de voluntariat au fost și se vor mai executa în perioada următoare. Cu toții dorim să-l aducem pe Sorin acasă”, se precizează în finalul comunicatului Salvamont Vatra Dornei.
Intră acum și în grupul de
