Intră acum și în grupul de
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a atras luni atenţia că angajaţii din educaţie au printre cele mai mici salarii din sistemul bugetar, în ciuda majorărilor anunţate în acest an.
Într-un comunicat de presă al FSLI se precizează că, în prezent, sunt profesori care sunt plătiţi cu mult mai puţini bani decât secretarele sau şoferii din primării, care beneficiază de salarii stabilite discreţionar.
“Este de-a dreptul revoltător, însă cum au reuşit aleşii să ajungă la salarii de zece ori mai mari decât ale profesorilor care au ani întregi de experienţă la catedră”, se menţionează în comunicat.
Conform sursei citate, de la 1 ianuarie 2018, un profesor debutant, care avea în luna decembrie a anului trecut un venit net de 1.440 de lei, va primi o majorare salarială de doar 55 de lei.
“Este suma reală pe care o primeşte un cadru didactic, după creşterea salariului brut cu 25%. În realitate, majorarea salariului net este de doar 3,8%, după ce vor fi plătite contribuţiile către stat”, se arată în comunicatul de presă.
Totodată, FSLI mai precizeaă că un profesor, cu peste 40 de ani de muncă, va avea de la 1 ianuarie 2018, salariul net de 2.887 lei, ceea ce înseamnă o creştere a acestuia cu 117 lei, respectiv, o creştere reală de 4,2 la sută.
Prin Legea cadru nr. 153/2017, prin care a fost stabilit raportul de 1/12 între cel mai mic şi cel mai mare salariu de la stat, personalul didactic de predare este poziţionat între 1,64 şi 2,76 (coeficienţi de salarizare), ceea ce înseamnă că personalul didactic de predare este situat în treimea inferioară a grilei de salarizare, subliniază FSLI.
“Îi reamintim, pe această cale, ministrului Muncii, doamna Lia Olguţa Vasilescu, faptul că această lege a fost elaborată, fără să existe negocieri serioase, confederațiile sindicale nu au primit acest proiect și nu au avut posibilitatea de a analiza proiectul în ansamblu. Au fost doar întâlniri separate cu liderii domeniilor ocupaționale, cărora li s-au prezentat grilele sectoriale și care nu au știut ce se întâmplă și în celelalte sectoare de activitate, așa cum au decurs negocierile la Legea nr.284/2010. Legea de salarizarea în sistemul bugetar ar fi trebuit să așeze salariații în grile în funcție de cât de mult depinde dezvoltarea economică a României de domeniul din care fac parte aceștia. Privind grilele de salarizare, admninistrația și cei care lucrează în instituțiile de forță ale statului român sunt domeniile cele mai importante din România, în viziunea celor care au aprobat această lege”, se menţionează în comunicatul FSLI..
FSLI consideră că Legea cadru nr.153/2017 este “o lege nedreaptă”, în condiţiile în care regulile de aplicare sunt diferite și discriminatorii adăugându-se că în timp ce angajaţii din educaţie vor primi, la început de an, sume infime, pentru aleși s-au făcut “reguli speciale” care s-au aplicat chiar de la data de 1 iulie 2017, când a intrat în vigoare acest act normativ.
“În cazul acestora se acordă indemnizații calculate prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu salariul minim brut pe economie, care este începând cu data de 1 ianuarie 2018, de 1.900 lei”, se mai arată în comunicat.
Reprezentanţii FSLI au dat câteva exemple de indemnizaţii pe care le primesc aleşii locali, în valoare brută, începând cu 1 ianuarie 2018.
Astfel, un viceprimar de comună sub 3.000 locuitori ar urma să primească 5.700 de lei (coeficient – 3), un viceprimar de municipiu reședință de județ – 15.200 de lei (coeficient – 8), în timp ce primarul Capitalei ar urma să primească o indemnizaţie lunară de 19.000 de lei (coeficient – 10).
“Însă, pentru angajaţii din primării şi consilii locale sau judeţene nu există coeficienți de ierarhizare, salariile acestora depinzând de bunăvoința șefului instituției și de venitul pe care îl primeşte acesta. Aşa s-a ajuns la situația în care sunt primării în care şoferii sau secretarele au salarii mai mari decât un profesor cu 25 de ani vechime”, se menţionează în comunicatul FSLI.
Sursa citată a exemplificat cu situaţiile întâlnite în alte ţări din alte ţări “cu economie dezvoltată și cu democrație avansată”, unde salariile din administraţia publică sunt mai mici decât cele din învăţământ, în România salariul mediu net din adiministraţie fiind de aproximativ 3.850 de lei, în timp ce în educaţie acesta este de aproximativ 2.350 de lei.
“Într-o ţară normală nivelul salariilor trebuie să reflecte importanţa muncii prestate de beneficiarii acestora. Este greu de spus care este cel mai important sector de activitate, dar cei mai mulţi specialişti susţin că învăţământul şi cercetarea sunt domeniile de care depinde dezvoltarea economică a unei ţări. În aceste condiţii, salariile din învăţământ ar trebui să fie printre cele mai mari. Dacă facem analiza obiectivă a modului în care sunt plătite cadrele didactice din România, constatăm că ţara noastră este atipică, salariile din educaţie fiind anormal de mici. Este revoltător faptul că, până în anul 1989, pe grila de salarizare a Legii nr.57/1974, un profesor de liceu ( clasa de salarizare 32), avea un salariu apropiat de un preşedinte de tribunal, iar profesorul debutant avea clasa de salarizare 18, pe o scară de la 1 la 41. Astăzi, de exemplu, salariile din administraţie și ordine publică sunt cu 60 la sută mai mari decât cele din educaţie, în timp ce în țările dezvoltate și cu o democrație avansată, lucrurile stau invers, adică salariile din educație sunt mai mari decât cele din administrație și ordine publică. Este revoltător că Legea cadru nr.153/2017 nu elimină această anomalie. Argumentul guvernanților este că “sunt mulți cei din educație și mai mult nu permite bugetul”. În învățământ numărul angajaţilor este stabilit în funcţie de numărul de copii, iar de la educaţia adevărată nu trebuie să facem rabat. Cu o asemenea poziționare în grilele de salarizare a celor care pregătesc viitoarea forță de muncă, șansele ca România să ajungă în rândul ţărilor cu nivel de trai ridicat tind către zero”, a declarat preşedintele FSLI Simion Hancescu.
(Liliana Bujdei)
Intră acum și în grupul de
