Intră acum și în grupul de
Suceveanca dr. ing. Cleopatra Cabuz (Bălan), membru al Academiei de Științe a Statelor Unite ale Americii, stabilită în Minessota, a primit, marți, din partea prefectului de Suceava, Mirela Adomnicăi, o diplomă de excelență, drept recunoaștere a activității excepționale în domeniul ingineriei microsistemelor, dar și pentru promovarea tradițiilor și valorilor românești, ea fiind inclusă în Cartea de onoare a a valorilor bucovinene.
Cabuz a mulțumit pentru recunoaștere și a subliniat că este o fiică a Sucevei, deși trăiește în Statele Unite ale Americii din anul 1995, și consideră că, totuși, în continuare, Suceava este casa ei unde vine destul de des.
Ea a precizat că mama ei, prof. Alexandrina Bălan, încă trăiește și o face să vină foarte des aici.
Dr. Cleopatra Cabuz a precizat că a absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” la prima clasă specială de fizică, având ca profesor de matematică pe Nicolae Lungu și de fizică pe Ion Țăranu amintind că această clasă specială avea 9 ore de fizică pe săptămână, iar toată lumea spunea că cei din această clasă nu sunt copii, ci mașini.
Ea a amintit că a absolvit Facultatea de Electronică de la București și a rămas cadru didactic la Institutul Politehnic din București, iar după 1989, când a avut posibilitatea să iasă în afara țării, a început o colaborări atât în Europa, cât și în Japonia și și-a obținut titlul de doctor.
„Dorința mea a fost să rămân în țară și în Japonia lumea mă întreba dacă nu rămân în Japonia și am obținut post permanent acolo, la Universitate, dar m-am întors. În 1995, când am văzut că pe domeniul pe care mă specializasem, microsisteme integrate, foarte avansat, practic era foarte greu de făcut ceva în Politehnica București, am cedat presiunilor și am mers în Statele Unite la o companie mare, Honneywell care produce de la termostate, la sisteme de protecție împotriva incendiilor, până la motoare de avioane”, a menționat Cabuz.
Ea a adăugat că firma la care lucrează de 15 ani este o firmă multinațională cu vânzări de 40 de miliarde de dolari, unde este vicepreședinte pentru cercetare și dezvoltare având în subordine cam 1000 de ingineri din 14 țări din lume.
„Am călătorit enorm de mult, am două milioane de mile zburate la activ”, a spus Cabuz care a precizat că a ajuns în toate cotloanele din lume, unde erau grupuri mici de ingineri foarte specializați pe anumite domenii.
Ea a menționat că a avut și o experiență de cercetare avansată, universitară, a lucrat proiecte de cercetare foarte avansată pentru guvernul american, pentru armata americană, dar a lucrat și într-un bussines cu o răspândire globală ceea ce a expus-o la toate problemele, cu creștere sau scădere economică, cu toate dificultățile pe care le-a simțit economia mondială în ultimii ani.
Ea a mai spus că a avut, anul trecut, supriza să fie acceptată în Academia americană pe baza realizărilor, a invențiilor pe care le are, respectiv 55 de brevete de invenție, subliniind că primirea în Academia americană este recunoașterea supremă pentru domeniul în care activează.
„Datorez enorm acestui oraș și nu spun circumstanțial și de complezență. Efectiv, aici m-am format. M-am format în „Ștefan cel Mare” cu rigoarea, cu extraordinara exigență, cu tot ceea ce înseamnă actul didactic la cel mai înalt nivel”, a mai declarat dr. Cabuz
Ea a precizat că la Facultatea de Electronică, în 1974, nu se prea știa ce e cu acest domeniu și era una dintre cele mai dificile facultăți din România, dar că a reușit ca urmare a pregătirii cu care venea de la Suceava.
„Pregătirea cu care am venit din Suceava m-a plasat la nivelul cel mai de sus. Absolut niciun fel de <<Vai, că vin dintr-un fund de țară de la granița cu Uniunea Sovietică sau așa ceva>>”, a spus Cabuz.
Suceveanca a arătat că întotdeauna a fost ajutată de pregătirea pe care a avut-o, teoretic și didactic, dar și ca om, să facă față multiplelor presiuni ca femeie într-un mediu și o industrie complet dominată de bărbați, amintind că în Japonia, singura femeie care mai era în clădirea departamentului de electronică era femeia de serviciu.
„M-au pregătit, inclusiv cu duritățile din liceu, inclusiv cu exigența uneori exagerată, inclusiv uneori cu capriciile unor profesori din pleiada de profesori de atunci. M-au pregătit să fiu o luptătoare, să știu să cer ceea ce îmi aparține, altă dată să cedez, întotdeauna să învăț și, în general, o experiență care m-a făcut întotdeauna mândră. Din primul an din care am plecat din Suceava la facultate am simțit că revenirea în Suceava îmi încarcă bateriile și până în ziua de astăzi simt că îmi încarcă bateriile”, a explicat dr. Cabuz.
Ea a mai declarat că pe lângă activitatea profesională s-a ocupat și de partea de promovare a tradițiilor și a românismului în străinătate.
„În Minneapolis, în Minnesota, suntem o comunitate de români mică, de 5000-6000 de români. Am devenit președintele organizației HORA, Heritage Organization of Romanian Americans In Minnesota și am căutat să facem lucruri deosebite față de ceea ce face diaspora în general”, a spus Cabuz.
Astfel, prin această organizație a fost documentată imigrația începând din anii 1900 și apoi din timpul comunismului, fiind realizate două filme documentare, al doilea cu PBS, un film de mare succes transmis de multe ori pe canalul televiziunii publice „Prin Cortina de fier din România”, ce prezintă dificultățile imigrației, cu povești care ar trebui să fie știute de tineri că nu este totul roz în străinătate, când îți lipsesc tradițiile și oamenii de acasă.
Totodată, Cleopatra Cabuz a inițiat și înființarea unui cor, numit „Ciprian Porumbescu”, iar cu o orchestră locală ce a fost cooptată și care a învățat instrumentația din România, a fost editat un CD de colinde românești „Ca noi nu colindă nimeni”.
Mai mult, ea a spus că au fost făcute și expoziții de tip muzeu la care au venit zeci de mii de localnici și care au rămas uluiți de frumusețea folclorului, artei populare, a tradițiilor românești.
„Acum, pentru că am avut succes, încercăm să facem un muzeu acolo al artei populare românești”, a spus Cabuz.
Ea a arătat că este fericită că a reușit să îmbine activitatea profesională cu partea sufletească a menținerii spiritului de acasă.
„Vreau ca și copiii familiilor de români născuți în Minnesota să se simtă ancorați în cele două-trei mii de ani de tradiții în România, ce nu se găsește în America și pentru asta oamenii de acolo sunt mai săraci sufletește”, a spus dr. Cabuz.
Prefectul de Suceava, Mirela Adomnicăi, a înmânat, marți, la începutul ședinței Colegiului Prefectural, o diplomă de excelență dr. Cleopatra Cabuz și i-a transmis că aceasta este un simbol pentru aprecierea pe care o merită.
“Vă rog să considerați această diplomă de excelență drept un simbol al aprecierii pe care o meritați”, a spus prefectul.
Totodată, dr. Cabuz a semnat în Cartea de onoare a valorilor bucovinene.
Dr. Cleopatra Cabuz s-a născut la Suceava, unde a urmat cursurile primare, gimnaziale și liceale, fiind absolventă a Colegiului Național “Ștefan cel Mare”, promoția 1974. În anul 1979, a absolvit Facultatea de Electronică și Telecomunicații din București, fiind de profesie inginer în componente electronice, apoi a obținut titlurile de doctor în Inginera Microsistemelor, al Universității Tohoku, Sendai, Japonia, și doctor în Microsensori Integrați, la Universitatea Politehnică București.
Dr. Cabuz a publicat peste 50 de lucrări tehnice și științifice în reviste de specialitate sau în conferințe științifice, precum și în cărți de specialitate, fiind invitată frecvent să vorbească la conferințe de mare prestigiu. Este autoare a 55 de brevete de invenție înregistrate de Biroul de Invenții al Statelor Unite ale Americii. Este membră a Academiei de Științe din SUA, iar din 2005 este vicepreședinte pentru Cercetare și Dezvoltare la Honeywell Industrial Safety, corporație americană cu operare în peste 100 de țări. Începând din ianuarie 2015 este președinte al orgnizației HORA (Heritage Org. of Romanian Americans in Minnesota), o organizație non-profit axată pe păstrarea și promovarea comunităților românești din Minessota și pe promovarea limbii, tradițiilor și culturii românești. Organizația Hora, cu suport financiar din partea Societății de Istorie a Statului Minessota, s-a angajat în realizarea unei trilogii cinematografice pentru documentarea emigrației românilor în Minessota. Primul film documentar al trilogiei, intitulat “Mia de dolari și drumul” (Thousand dollars and back”), lansat în 2014, a fost nominalizat pentru un premiu Emmy, la categoria filme de televiziune. În octombrie 2017 a avut loc premiera părții a doua din această trilogie – “Prin cortina de fier – din România” (“Through the Iron Curtain-from România”), film realizat în colaborare cu televiziunea publică PBS.(T.B.)
Intră acum și în grupul de
