Intră acum și în grupul de
Directorul adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, medicul epidemiolog Cătălina Zorescu, a declarat pentru NewsBucovina că în judeţul Suceava au fost raportate anul trecut 429 de cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale, cu o incidenţă de 0,47 la sută, în timp ce în anul 2016 au fost raportate 348 de astfel de cazuri.
Zorescu a spus că această creştere a numărului de cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale(IAAM) nu reprezintă o înrăutăţire a situaţiei din spitale, ci se explică printr-o mai bună raportare şi gestionare a cazurilor, în condiţiile în care în spitale au fost organizate Compartimente de prevenire a infecţiilor asociate îngrijirilor medicale în care îşi desfăşoară activitatea şi medici epidemiologi.
Ea a precizat că cele mai multe cazuri de IAAM, 74, reprezentând 17 la sută din totalul acestora, s-au înregistrat în secţiile chirurgicale, după plăgi operatorii, iar în secţiile ATI, Neurologie şi Pediatrie s-au înregistrat câte aproximativ 25 de cazuri.
Medicul epidemiolog sucevean a precizat că în ceea ce privesc tipurile de infecţie, cele mai multe cazuri raportate sunt cele digestive, reprezentând peste 50 la sută din totalul cazurilor de IAMM, iar din totalul celor 228 de cazuri de infecţii digestive, 190 au fost cu bacteria Clostridium Difficile.
Zorescu a subliniat că faţă de celelalte ţări ale Uniunii Europene, unde anual se raportează o incidenţă a IAAM între 5 şi 7 la sută, în ţara noastră se raportează încă o incidenţă mai mică a cazurilor de IAAM, de 0,25 la sută.
Ea a mai spus că în toamna anului 2017, în toate spitalele reprezentative din România, s-a derulat un studiu de prevalenţă a infecţiilor asociate asistenţei medicale, în cadrul căruia, în aceeaşi zi, în toate spitalele au fost verificate fişele de observaţie, au fost numărate cazurile de infecţii asociate asistenţei medicale depistate, cazurile noi sau cele aflate în tratament.
Zorescu a menţionat că acest studiu a fost unul complex, datele sunt în curs de prelucrare, iar la finalizarea acestuia se va realiza o bază mai bună de informaţii pentru specialişti.
La SJU Suceava au fost identificate şi declarate 273 de cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale în anul 2017
Medicul primar epidemiolog al Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava, Raluca Filimon, a declarat că infecţiile asociate asistenţei medicale (IAAM) fac parte “dintre problemele prioritate de sănătate publică prin consecinţele care le generează, ca urmare a morbidităţii, mortalităţii specifice, dar şi prin crearea premiselor pentru manifestarea fenomenului de emergenţă a microorganismelor multiplurezistente”.
Filimon a subliniat că supravegherea infecţiilor asociate asistenţei medicale este necesară, întrucât permite obţinerea informaţiilor epidemiologice indispensabile pentru adoptarea şi aplicarea unor măsuri în funcţie de nivelul de risc infecţios înregistrat în cadrul unităţilor care asigură îngrijirile de sănătate şi stabilirea politicilor operaţionale prevenţionale, evaluate în permanenţă prin monitorizarea nivelului lor de calitate.
“Pentru a evita subraportarea acestora, unităţile sanitare trebuie să implementeze identificarea şi raportarea consecventă a acestora”, a spus medicul epidemiolog.
Ea a precizat că în cursul anului 2017, în SJU Suceava au fost identificate şi declarate 273 de cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale, cu o incidenţă de 0,60 la sută, în creştere faţă de anii anteriori, ceea ce indică „o creştere a complianţei personalului medical la identificare şi raportare, fără caracter acuzator”.
Medicul epidemiolog Raluca Filimon a menţionat că, la fel ca şi în celelalte spitale, la SJU Suceava cele mai frecvente cazuri de IAAM identificate au fost cele cauzate de bacteria Clostridium difficile, fiind raportate 142 de astfel de cazuri arătând că infecţiile cu Clostridium difficile reprezintă peste jumătate din totalul cazurilor de IAAM înregistrate în spitalul sucevean.
“Unul dintre factorii de risc ai emergenţei acestor infecţii îl reprezintă creşterea consumului de antibiotice la nivel naţional, ceea ce impune o reconsiderare a eliberării antibioticelor din farmacii către populaţie”, a explicat medicul Raluca Filimon.
Ea a mai spus că alte tipuri de infecţii identificate şi raportate de SJU Suceava sunt cele de plagă operatorie şi cele de tip urinar, ca urmare a manoperelor invazive urinare.
“Dintre germenii cei mai implicaţi au fost, după Clostridium difficile, Acinetibacter baumanii, Klebsiella pneumonaie şi Pseudomonas aeruginosa(piocianic)”, a precizat Filimon.
Medicul epidemiolog al SJU Suceava a menţionat că secţiile din spital care au declarat cele mai frecvente infecţii asociate asistenţei medicale sunt : Secţia de Chirurgie Generală, Secţia de Ortopedie, Secţia de Urologie, Secţia de Boli Infecţioase şi Secţia Medicală.
Filimon a subliniat că printre factorii de risc care favorizează apariţia infecţiilor asociate asistenţei medicale se numără spitalizările frecvente, durata lungă de spitalizare, prezenţa dispozitivelor invazive precum cateterul urinar, sonda endotraheală, liniile venoase centrale, infecţiile recurente, utilizarea frecventă a antibioticelor, prezenţa afecţiunilor cronice, co-morbidităţi, călătorii în ţări cu risc ridicat.
Numărul cazurilor de infecţie asociate asistenţei medicale a scăzut la Spitalul municipal Câmpulung Moldovenesc de la 12 cazuri înregistrate în 2016, la 9 cazuri în 2017
Managerul Spitalului municipal Câmpulung Moldovenesc, medicul Cătălin Săndulescu, a declarat pentru NewsBucovina, că anul trecut în secţiile şi compartimentele unităţii spitaliceşti au fost raportate 9 cazuri de infecţie asociată asistenţei medicale faţă de 12 cazuri raportate în anul 2016.
Săndulescu a spus că în Compartimentul de Pediatrie s-au identificat şi raportat cinci cazuri de IAAM de natură digestivă, din care două cazuri de infecţie cu Rotavirus şi trei fără agent patogen, de etiologie necunoscută.
El a mai spus că alte patru cazuri de IAAM s-au înregistrat anul trecut în Secţia de Boli Infecţioase, din care un caz de infecţie digestivă, fără agent patogen, de etiologie necunoscută şi alte trei cazuri au fost infecţii respiratorii fără agent patogen.
Managerul Spitalului municipal Câmpulung Moldovenesc a menţionat că în anul 2016 s-au raportat 12 cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale, din care 3 în Compartimentul de Pediatrie, 5 în Secţia de Boli Infecţioase, un caz în Secţia de Medicină Internă şi 3 cazuri în Secţia de Chirurgie Generală.
La Spitalul municipal Vatra Dornei au fost raportate anul trecut şase cazuri de infecţii asociate îngrijirilor medicale
Managerul Spitalului municipal Vatra Dornei, Valentin Stan, a declarat pentru NewsBucovina că în cursul anului 2016 în această unitate au fost raportate cinci cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale, iar în anul 2017 au fost raportate şase astfel de cazuri.
El a explicat că numărul mic al infecţiilor intraspitaliceşti raportat de spitalul dornean poate fi explicat şi prin faptul că nu au fost efectuate multe intervenţii chirurgicale, în condiţiile în care specialitatea ATI a fost deficitară în personal medical, respectiv medici.
Incidenţa cazurilor de infecţii asociate asistenţei medicale a fost de 0,58 la sută în 2017 la Spitalul municipal Rădăuţi
Managerul Spitalului municipal Rădăuţi, Traian Andronachi, a declarat pentru NewsBucovina că incidenţa cazurilor de infecţii asociate asistenţei medicale a fost de 0,58 la sută în anul 2017, mai mică faţă de 2016, când a fost de 0,83 la sută.
El a spus că scăderea incidenţei cazurilor de IAAM se explică printr-o îmbunătăţire a actului medical, dar şi a activităţii de prevenire a acestor infecţii.
La Spitalul municipal Fălticeni au fost raportate 31 de cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale, cele mai multe fiind infecţii digestive, majoritatea cauzate de bacteria Clostridium difficile
Directorul medical al Spitalului municipal Fălticeni, medicul Dorin Vâlceanu, a declarat pentru NewsBucovina că în cursul anului trecut au fost raportate 31 de cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale, din care 22 au fost infecţii digestive, iar 16 dintre infecţiile digestive au fost provocate de bacteria Clostridium difficile.
Vâlceanu a spus că în anul 2016 spitalul fălticenean a raportat 7 cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale arătând că din 2017 s-a modificat modalitatea de raportare a acestor infecţii, astfel că numărul de IAAM a crescut faţă de anul precedent.
El a explicat că cele mai multe cazuri de infecţii cu Clostridium difficile au fost determinate de antibioterapie, în special la pacienţii aflaţi în faze terminale ale bolii, care au avut nevoie de îngrijiri paliative.
Medicul fălticenean a precizat că nu au fost înregistrate cazuri de infecţii încrucişate în cadrul spitalizării, ci au fost identificate cazuri izolate, în secţii diferite.
(Liliana Bujdei)
Intră acum și în grupul de
