Intră acum și în grupul de
Un workshop dedicat chirurgiei epilepsiei, urmat de o intervenţie chirurgicală în cazul unei paciente cu scleroză de hipocamp, s-au desfăşurat, joi, în premieră, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava în cadrul parteneriatului de colaborare dintre unitatea spitalicească suceveană şi Centrul Nord-Est Carpatic de Epilepsie cu două clinici din Germania. 
Managerul SJU Suceava, economist Vasile Rîmbu, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că spitalul are de mai mult timp un parteneriat de colaborare cu două clinici din Germania, de epileptologie şi de neurochirurgie, iar intenţia conducerii spitalului este de a consolida colaborarea, astfel încât la Suceava să se dezvolte specializările epileptologie şi chirurgia epilepsiei.
“Astăzi sunt prezenţi la noi doi reputaţi specialişti, profesori doctori din Germania, cu care noi vrem să începem o colaborare care să ducă la iniţierea şi dezvoltarea specialităţilor epileptologie şi chirurgia epilepsiei”, a spus Rîmbu.
El a adăugat că, în prezent, în Suceava şi în România, domeniul epileptologiei pediatrice “nu stă foarte grozav” şi din acest motiv se doreşte ca la Suceava, unde există al doilea centru de epilepsie din ţară, să fie continuate eforturile pentru dezvoltarea acestui domeniu şi acordarea serviciilor medicale de specialitate, care să fie în beneficiul pacientului şi al spitalului.
Rîmbu a precizat că dacă sunt preluate cazurile în timp util, există toate premizele să fie rezolvate în spitalul sucevean.
Managerul SJU Suceava le-a transmis oaspeţilor din Germania că îşi doreşte ca aceştia să vină cât mai des la spitalul sucevean pentru “a încuraja, pentru a da mâna cu noi” în dezvoltarea acestei specialităţi “destul de deficitară” în Suceava şi în România”.
El a arătat că spitalul a făcut deja paşi importanţi în achiziţia de aparatură şi tehnică necesare efectuării unor intervenţii în chirurgia epilepsiei şi urmează ca, în funcţie de necesităţi, dotarea să fie completată, adăugând însă că spitalul mai are nevoie încă de “foarte multă asistenţă, de ajutor”.
“Domnii profesori nu pot fi cei care se vor legitima prin competenţa lor, nu trebuie să se legitimeze, dânşii vin să-i asiste pe doctorii noştri, care sunt foarte hotărâţi şi determinaţi în a face intervenţii de mare calitate şi de fineţe, de premieră. Nu trebuie să ne punem problema sunt sau nu sunt, ce fac sau nu fac, este foarte important rezultatul pe care îl vor realiza. De aceea, suntem foarte hotărâţi să mergem în continuare, este un început, nu timid, ci hotărâtor în a dezvolta relaţia cu Germania”, a subliniat Rîmbu.
Managerul SJU Suceava a precizat că se doreşte extinderea colaborării cu Clinica din Bochum şi pentru alte specialităţi medicale.
“Noi dorim să extindem şi pe alte specialităţi colaborarea cu Clinica din Bochum, pentru că este o clinică de referinţă, de unde putem învăţa, de unde ne putem perfecţiona şi atunci nu e greşit să insistăm pe o asemenea perspectivă”, a menţionat Rîmbu afirmând că atât conducerea spitalului, cât şi cea a Consiliului Judeţean Suceava au încurajat şi sprijinit aceste iniţiative şi au făcut eforturi în a dota spitalul.
Neurochirurgul Anatolie Buzdugan: Colaborarea a început în cadrul unei școli de vară de epileptologie
Şeful Secţiei de Neurochirurgie din cadrul SJU Suceava, neurochirurgul Anatolie Buzdugan, a spus în cadrul conferinţei de presă că la workshop-ul organizat la Suceava sunt prezenţi prof.dr. Jorg Wellmer, epileptolog, şeful Departamentului Ruhr-Epileptologie din cadrul Spitalului universitar Knapschaftskrankenhaus Bochum, care este “mentorul şi iniţiatorul acestui proiect” şi prof. dr. Marec Von Lehe, neurochirurg, şeful Departamentului de Neurochirurgie din cadrul Ruppiner Kliniken Neuruppin din Germania, cel care “pune în practică partea chirurgicală a pacienţilor cu epilepsie netratabilă medicamentos”.
“ Sunt parte din colaborarea noastră iniţiată, în primă fază, de doamna doctor Ana Miron. Aşa a început colaborarea, în cadrul unei şcoli de vară de epileptologie, aici a fost conexiunea, dumneaei a fost în vizită de câteva ori, eu am fost o singură dată şi am participat la intervenţiile chirurgicale, proiectul merge în continuare şi cu vizita dumnealor la noi, iar azi preconizăm să intervenim chirugical la o pacientă cu scleroză de hipocamp, toate detaliile medicale sunt cunoscute de domnii profesori, care au acceptat să vină şi să intrăm într-o intervenţie chirurgicală împreună”, a spus medicul Anatolie Buzdugan.
Medicul epileptolog Ana Miron: Suntem bucuroşi că putem, după doi ani de zile, să spunem că am ajuns în punctul de a realiza prima intervenţie în chirurgia epilepsiei, aici, la Suceava
La rândul său, coordonatorul Centrului Nord-Est Carpatic de Epilepsie din cadrul SJU Suceava, medicul epileptolog Ana Miron, a declarat că în urmă cu doi ani a venit la spitalul sucevean cu un proiect ambiţios, ce presupunea înfiinţarea la Suceava a unui centru de epilepsie, iar conducerile spitalului şi Consiliului Judeţean Suceava au dat dovadă de deschidere şi au sprijinit implementarea acestui proiect, ajungându-se ca astăzi, la SJU Suceava, să poată fi realizată, în premieră, o intervenţie în chirurgia epilepsiei.
“Vreau să mulţumesc conducerii spitalului şi Consiliului Judeţean Suceava pentru că au făcut posibilă realizarea acestui proiect, deoarece fără ei nu puteam să ajungem aici, într-un timp aşa scurt, pentru un proiect atât de ambiţios. Mulţumesc şi colegilor şi partenerilor din Germania care au susţinut acest proiect şi ne-au permis să luăm din experienţa lor şi suntem bucuroşi că putem, după doi ani de zile, să spunem că am ajuns în punctul de a realiza prima intervenţie în chirurgia epilepsiei, aici, la Suceava”, a spus medicul Ana Miron.
Ea a precizat că intervenţia chirurgicală se realizează în cazul unei paciente în vârstă de 21 de ani, din judeţul Suceava, cunoscută cu crize epileptice încă de la vârsta de 12 ani.
Medicul Ana Miron a spus că pacienta a fost evaluată prechirurgical şi a fost depistată cu un tip clasic de epilepsie, care permite intervenţia chirurgicală.
“Pacienta este cunoscută cu crize epileptice de la vârsta de 12 ani, a debutat cu o convulsie febrilă prelungită, a fost investigată, dar nu s-a stabilit diagnosticul corect, deoarece nu a fost evaluată de către un epileptolog, ajungând să aibă câte 20 de crize pe zi, inclusiv şi crize tonico-clonice generalizate, care i-au marcat foarte mult viaţa din punct de vedere fizic şi familial”, a explicat medicul sucevean.
Ea a precizat că, fără această intervenţie chirurgicală, pacienta putea dezvolta în timp farmacorezistenţă severă şi să continue să aibă crize repetate, iar scopul operaţiei este de a-i îmbunătăţi calitatea vieţii.
Prof. dr. Jorg Wellmer: Epileptologia este specialitatea din medicină care reprezintă unul dintre exemplele lucrului în echipă interdisciplinară
Şeful Departamentului Ruhr-Epileptologie din cadrul Spitalului universitar Knapschaftskrankenhaus Bochum, prof. dr. Jorg Wellmer, a declarat în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă că este bucuros că a fost invitat şi că acceptat să vină la Suceava şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava, adăugând că este la curent cu istoricul şi evoluţia spitalului sucevean, care în prezent se află în stadiul de dezvoltare pentru a deveni spital universitar.
El a apreciat că medicina din zilele noastre este asemenea unei echipe de fotbal, care are nevoie de un manager să o antreneze pentru a fi eficientă, adăugând că epileptologia este specialitatea din medicină care reprezintă unul dintre exemplele lucrului în echipă interdisciplinară.
Profesorul universitar german a explicat că în etapa prechirurgicală de stabilire a eligibilităţii unui pacient pentru chirurgia epilepsiei, evaluarea este realizată printr-un efort comun al medicilor de diferite specialităţi, pornind de la epileptolog, care trebuie să înţeleagă cum este provocată convulsia, la neurofiziolog, radiolog, genetician şi specialişti în medicina nucleară, iar în final intervenţia în chirurgia epilepsiei este realizată de neurochirurg.
“Spitalul oferă posibilitatea ca aceste specialităţi să se întrepătrundă şi să fie ghidate de epileptolog pentru a rezolva cazul. Toate aceste persoane trebuie să aibă încredere unele în altele şi, în final, este beneficiul pacientului şi al spitalului. Sunt impresionat ce se petrece aici, în spital, şi sunt sigur de viitorul epileptologiei în acest spital. Suntem bucuroşi să cooperăm în viitor cu voi în acest domeniu şi sperăm ca această cooperare să fie de lungă durată”, a spus prof.dr. Jorg Wellmer.
El a arătat că din punct de vedere al costurilor, examinările epileptologului sunt mai costisitoare decât ale neurochirurgului, pentru că în etapa prechirurgicală sunt evaluaţi mai mulţi pacienţi, până ca un pacient să ajungă la neurochirurg.
Şeful Departamentului Ruhr-Epileptologie din cadrul Spitalului universitar Knapschaftskrankenhaus Bochum, prof. dr. Jorg Wellmer a mai declarat că clinica din Bochum a început să se dezvolte în anul 2010 şi că a fost nevoie de timp pentru a se organiza trimiterea pacienţilor către această clinică, iar după opt ani de existenţă s-a ajuns ca aici să se realizeze 20 de intervenţii pe an în chirurgia epilepsiei, însă la clinicile cu o experienţă de 25 de ani în acest domeniu, rulajul pacienţilor este de aproximativ 100 pe an.
“Dar cel mai important este ca medicii de familie din teritoriu, medicii neuropediatri, neurologi să direcţioneze aceşti pacienţi pentru evaluare. De aceea, o mare parte din timp o acordăm pentru a merge în teritoriu pentru discuţii cu medicii din teritoriu, pentru a le oferi informaţii despre patologii şi unde trebuie să îndrume pacienţii”, a menţionat profesorul universitar german adăugând că în presa locală sunt popularizate cazurile de succes şi în acest fel oamenii pot afla despre existenţa acestei posibilităţi de tratament.
La rândul său, Şeful Departamentului de Neurochirurgie din cadrul Ruppiner Kliniken Neuruppin din Germania, prof. dr. Marec Von Lehe, a declarat că este onorat să fie prezent la acest eveniment organizat de SJU Suceava arătând că în ultimii doi ani, de când există parteneriatul de colaborare cu spitalul sucevean, a învăţat foarte mult despre cum funcţionează sistemul medical din România şi că multe din lucrurile bune ar trebui dezvoltate în viitor, dar că în ambele sisteme, cel român şi cel german, sunt „aceleaşi probleme”.
“Întotdeauna trebuie să învăţăm, pentru a îmbunătăţi lucrurile în viitor”, a spus Von Lehe adăugând că neurochirurgul este cel care intervine în etapa finală a acestui proces îndelungat de evaluare prechirurgicală a pacientului cu epilepsie.
“Şi astăzi vrem să împărtăşim din experienţa acumulată, dar să învăţăm şi de la voi în cadrul discuţiilor din timpul workshopului, apoi urmează şi intervenţia chirurgicală, care este o primă etapă în toate intervenţiile care vor urma” a precizat prof.dr. Marec Von Lehe.
El a precizat că chirurgia epilepsiei este un domeniu complex, ce necesită mai multe tipuri de investigaţii în etapa prechirurgicală(RMN,EEG, implantarea de electrozi pentru captarea potenţialelor epileptoforme din creier etc), arătând că este important de înţeles că nu toţi pacienţii cu epilepsie pot fi operaţi şi din acest motiv există la început un proces de selecţie a pacienţilor în vederea stabilirii eligibilităţii pentru operaţie şi doar unul din patru -cinci pacienţi este selectat pentru acest tip intervenţie.
Doina Elena Ganea: Poate fi începutul aici, la Suceava, pentru a pune în drepturile ei această specialitate, să se gândească un registru naţional al pacienţilor epileptici
Directorul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava, medicul primar oncolog Doina Elena Ganea, a declarat că în România există doar două centre de epilepsie, unul la Bucureşti şi altul la Suceava, iar în timp, prin ceea ce se realizează în aceste centre, vor fi argumente suficiente pentru ca în România să poată fi pusă în drepturile ei această specialitate medicală, epileptologia.
“Poate fi începutul aici, la Suceava, pentru a pune în drepturile ei această specialitate, în sensul că în România nu există decât două centre, în Bucureşti şi acum la Suceava, şi s-ar putea în timp, cu argumentele aduse de ceea ce se face în cele două centre, inclusiv la noi, să se pună în drepturile sale această specialitate, să se gândească un registru naţional al pacienţilor epileptici. Adică, foarte multe lucruri pot fi provocate din ceea ce a sprijinit domnul manager în spitalul nostru pentru o specialitate care, deocamdată, nu şi-a găsit locul în curricula ei, în România”, a subliniat medicul Doina Elena Ganea.
(Liliana Bujdei)
Intră acum și în grupul de
