Intră acum și în grupul de
Aproximativ 100 de israelieni au participat, marţi, la Suceava la Marşul Vieţii, o acţiune simbolică de reparaţie morală, dar şi de comemorare a victimelor Holocaustului, ce face parte din proiectul iniţiat de rabinul Josef Wasserman din Israel.
Grupul israelian a parcurs un drum al memoriei, vizitând sinagogi, cimitire, dar şi obiective turistice din Iaşi, Botoşani şi Suceava, următorul punct al călătoriei simbolice fiind municipiul Dorohoi, localitatea natală a rabinului Josef Wasserman, unde tatăl său, rabinul Pinah Wasserman, a păstorit aproape jumătate de secol comunitatea evreiască din localitate şi din împrejurimi.
La Sinagoga Gah din Suceava a avut loc marţi dimineaţa o întâlnire de suflet a grupului de israelieni cu membrii Comunităţii Evreilor din Suceava, dar şi discuţii cu reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, evenimentul fiind încheiat cu o rugăciune şi cu un cântec .
Unul dintre membrii Comunităţii Evreilor din Suceava a prezentat invitaţilor din Israel un scurt istoric al acestei comunităţi amintind şi despre cele mai recente evenimente organizate la Suceava şi Rădăuţi, respectiv prima ediţie a Festivalului Limbii şi Teatrului Idiş, organizat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România cu sprijinul Consiliului Judeţean Suceava şi al Primăriei Suceava, dar şi de manifestarile de comemorare la 75 de ani de la deportarea evreilor bucovineni în Transnistria, ce au avut loc în luna octombrie 2016, la Suceava şi în alte localităţi din judeţul Suceava.
Prezent la Sinagoga Gah din Suceava, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, le-a urat bun venit în Bucovina oaspeţilor israelieni .
El a spus că în urmă cu trei săptămâni a fost deschis la Suceava primul Festival al Limbii şi Teatrului Idiş, iar Consiliul Judeţean Suceava a sprijinit organizarea acestui eveniment.
“Eu vă invit să veniţi să staţi mai mult la Suceava, în Bucovina. Avem o istorie comună frumoasă. Dacă dăm timpul în urmă, procentul populaţiei evreieşti aici, în zonă, era mare şi a ajuns ca în unele localităţi să reprezinte o treime din populaţie. Civilizaţia evreiască a lăsat urme şi amprente foarte serioase în Bucovina. Nu putem să uităm oamenii de cultură şi influenţa culturii evreilor în Bucovina. În domeniul economic aveau şi au avut o contribuţie uriaşă în dezvoltarea economică a Bucovinei. Noi sărbătorim 100 de ani de la Unirea Provinciilor, Bucovina era una dintre provinciile care s-a unit cu Ţara, iar noi folosim acest prilej să arătăm zestrea Bucovinei, influenţa minorităţii evreieşti aici, în Bucovina”, a subliniat Flutur.
El a precizat că sunt în pregătire cărţi şi filme în care să se ilustreze “istoria adevărată a Bucovinei”, astfel încât copiii, generaţiile viitoare, să cunoască influenţa minorităţilor de aici.
Flutur a vorbit audienţei despre convieţuirea paşnică a celor 12 minorităţi din această zonă arătând că Bucovina este „o Europă în miniatură”.
El i-a invitat pe oaspeţi să viziteze şi alte oraşe din judeţul Suceava adăugând că Rădăuţiul poartă o amprentă evreiască foarte puternică, întrucât aici a trăit o populaţie evreiască numeroasă, dar şi Fălticeniul, Vatra Dornei, Gura Humorului şi Câmpulung Moldovenesc.
Flutur a amintit că la Siret sunt două cimitire evreieşti, cele mai vechi din România şi din Europa de Est precizând că Muzeul de Istorie din Siret va fi modernizat şi că acolo va fi organizat şi un Memorial al Holocaustului evreilor din Bucovina.
“Sunt într-o sinagogă şi vreau să închei aşa: mă închin în faţa poporului evreu şi a eroilor acestui popor care au avut o contribuţie uriaşă pentru ţara noastră”, a mai spus preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur.
La rândul său, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a declarat că este onorant pentru municipalitate să găzduiască evenimentul “Marşul Vieţii”.
“Acest traseu al memoriei, al evenimentelor pe care nu avem voie să le uităm şi care s-au întâmplat în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Au fost români care au salvat evrei, dar la fel de adevărat, în 1941, mulţi evrei au fost deportaţi în Transnistria. Tocmai de aceea nu trebuie să uităm aceste momente, trebuie să le cunoaştem istoria, iar noi, autorităţile locale, oamenii politici, popoarele, trebuie să facem tot posibilul ca să fie pace în lume, în aşa fel în care aceste orori ale istoriei să nu se mai repete”, a spus Lungu.
El a subliniat buna colaborare între municipalitate şi Comunitatea Evreilor din Suceava amintind de sprijinul acordat de Consiliul Local şi Primăria Suceava pentru reabilitarea clădirii Sinagogii Gah din Suceava.
Rabinul Josef Wasserman a declarat pentru NewsBucovina că sunt deja patru ani de când a avut iniţiativa de a organiza un Marş al Vieţii în memoria victimelor Holocaustului din România adăugând că evenimentul se desfăşoară fie în 29 iunie, când a început Pogromul, fie cu o săptămână înainte de această dată.
“Este deja o tradiţie de patru ani când am luat iniţiativa să fac, ca şi în Polonia, un Marş al Vieţii, în memoria victimelor din Holocaustul din România, deoarece, fiind referent pentru Holocaustul din România în Comisia parlamentară, mi-am dat seama că foarte multe lume în Israel nu cunoaşte acest capitol negru din istoria poporului român. De aceea am luat hotărârea să facem acest Marş al Vieţii în zilele când comemorăm, pe 29 iunie, când s-a întâmplat Pogromul după calendarul român sau cu o săptămână înainte, după data evreiască, ” a spus rabinul Josef Wasserman.
El a menţionat că ediţia din 2017 a acestui eveniment a fost organizată împreună cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti, iar în acest an Marşul Vieţii a avut loc şi la Iaşi, în data de 17 iunie.
Rabinul Josef Wasserman a precizat că proiectul Marşul Vieţii a intrat în programul anual de manifestări organizate de Primăria municipiului Iaşi subliniind, totodată, sprijinul şi colaborarea actualului edil al Iaşiului.
El a mărturisit că îşi doreşte să aducă în România cât mai multe persoane din toate colţurile lumii, aşa cum se întâmplă în Polonia, unde vin zeci de mii de oameni.
“Cum în Polonia vin zeci de mii din toate colţurile lumii, ăsta este visul meu, de a aduce în România câţi mai mulţi din toate colţurile lumii. Să fie clar! Eu nu fac numai o activitate pentru memorie, eu fac o activitate dublă: pe de o parte ţinem minte trecutul, pe de altă parte construim viitorul. Cum construim viitorul? În fiecare oraş în care ajungem rog primarii să arate frumuseţea oraşului”, a spus rabinul Josef Wasserman arătând că nu are mulţumire mai mare decât atunci când observă bucuria din ochii celor care vin pentru prima oară în România şi descoperă obiceiurile de aici şi frumuseţea muzicii româneşti, aşa cum s-a întâmplat şi luni seara la Botoşani şi marţi după-amiază la Suceava.
“După vizita din Suceava, grupul va merge la Dorohoi, oraşul meu natal. Tatăl meu a fost rabinul Dorohoiului timp de aproape 50 de ani, de la Pogrom, în 1940, până în 1989, când regimul lui Ceauşescu a căzut”, a spus Wasserman.
El a adăugat că a înfiinţat în Israel o asociaţie care poartă numele tatălui său, rabinul Pinhas Wasserman, iar unul dintre proiectele derulate de asociaţie se numeşte “ Să nu uităm” amintind că tatăl său l-a rugat să facă tot posibilul pentru ca suferinţele produse de Pogrom să fie cunoscute şi să nu fie date uitării.
Rabinul Josef Wasserman a subliniat că turul de vizite pe care îl organizează reprezintă o contribuţie a sa pentru România “ca răsplată pentru cei 14 ani adevăraţi” pe care i-a trăit în România afirmând că a avut o copilărie frumoasă la Dorohoi, oraşul în care şi-a făcut prieteni şi de care îl leagă amintiri plăcute.
Oaspeţii din Israel au mai vizitat Muzeul de Istorie din Suceava, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Muzeul Satului Bucovinean.
(Liliana Bujdei)
Intră acum și în grupul de
