Primul rector al Universităţii Suceava, academicianul Constantin Ciopraga, s-a stins din viaţă


Intră acum și în grupul de

Academicianul român Constantin Ciopraga, cetăţean de onoare al municipiului Fălticeni, a murit luni după-amiază, la Iaşi, după o viaţă pe care a trăit-o în slujba literelor. Ciopraga, care a fost membru de onoare al Academiei Române, a ocupat fotoliul de rector al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, în primii ei ani de „viaţă”, în care a funcţionat sub titulatura de Institut Pedagogic. De remarcat că fostul academician şi-a făcut studiile liceale la Paşcani şi la Fălticeni, iar Facultatea de Litere şi Filozofie, a absolvit-o la Iaşi. Între anii 1959 şi 1962 a fost lector de limba română la Sorbona şi la Ecole Nationale des Langues Orientales Vivantes din Paris. Între 1964 şi 1983 a fost şef al Catedrei de Limba Română Comparată, iar între 1963 şi 1966 rector al Institutului Pedagogic din Suceava. A fost director al săptămânalului „Cronica” încă de la înfiinţare (1965). A scris mult, între lucrările sale detaşându-se monografiile consacrate unor mari scriitori: Calistrat Hogaş. Studiu monografic (1960); George Topârceanu. Studiu monografic (1966); Mihail Sadoveanu. Sinteza critică (1966); Hortensia Papadat-Bengescu. Studiu monografic (1973). Acestora li se mai adaugă: Portrete şi reflecţii literare (1967); Literatura română a secolului XX (1971); Personalitatea literaturii române – o încercare de sinteză (1973; ediţie revăzută şi adăugită, 1997); Mihail Sadoveanu, Fascinaţia tiparelor originare (1981);Propilee-Cărţi şi destine(1984); Poezia lui Eminescu-Arhetipuri şi metafore fundamentale (1990).


Intră acum și în grupul de