Cursuri şi activităţi de prevenire a consumului de tutun, alcool şi droguri ilegale

În actualul context socio-economic, numeroase familii se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de viaţă, având drept consecinţe izolarea, destabilizarea, uneori maltratările sub toate formele, suportate sau exercitate asupra altora. În plus, ca şi în alte ţări europene dezvoltate, instituţia familială trece printr-o criză de identitate caracterizată atât de schimbări în structura acesteia -concubinaj, divorţ, monoparentalitate, cât şi de redefinire a rolurilor parentale şi a relaţiilor între generaţii.

Dificultăţile părinţilor în asumarea responsabilităţilor de creştere şi educare a copilului se datorează adesea unor serii de dificultăţi economice şi sociale – şomaj, marginalizare, lipsa unei locuinţe stabile şi/sau personale cum ar fi conflicte conjugale, probleme de sănătate mentală, dependenţa de alcool sau droguri. Fiecare element în parte, precum şi ansamblul acestor circumstanţe sunt în măsură să afecteze capacităţile parentale.

Profesorul ar trebui să fie astăzi mai mult un organizator al situaţiilor de învăţare şi un element de legătura între elev şi societate, care mediază şi facilitează accesul la informaţie. Pornind de la premisa că profesorul are şi rolul de mediator între elev şi mediul său uneori, acţiunile în comun pot eşua datorită legăturii slabe dintre şcoală şi familie.

Reproşurile care li se fac părinţilor privind colaborarea cu şcoala sunt apatia (nu vin la reuniuni anunţate); lipsa de responsabilitate (aşteaptă iniţiativa profesorilor); timiditate (lipsa de încredere în sine); participare cu ingerinţe (critică cu impertinenţă şcoala); preocupări exclusive pentru randamentul şcolar (notele copilului); rolul parental rău definit (nu înţeleg corect funcţiile şi rolurile în educaţia copilului); contacte limitate cu şcoala (numai în situaţii excepţionale, de criza în comportarea copilului); conservatorism (reacţii negative la idei noi).

Reproşurile care li se fac profesorilor privind colaborarea cu familiile elevilor sunt similare; inclusiv privind: dificultăţi de a stabili relaţia cu adulţii (tratează părinţii ca pe copii şi nu ca parteneri în educaţia copilului, decizând autoritar la reuniunile cu părinţii); definirea imprecisă a rolului de profesor (oscilează între autonomia tradiţională şi perspectivele noi ale parteneriatului); lipsa pregătirii privind relaţia şcoală-familie.

Consilierii şcolari, alături de profesori şi părinţi se pot implica în derularea şi implementarea celor 5 strategii generale de prevenire a consumului de droguri: abordarea educaţiei diseminării informaţiei – prin discuţii, prezentări audio- video, prezentări de substanţe, postere, programe artistice; abordarea educaţiei afective – creşterea stimei de sine şi a responsabilităţii luării deciziilor; abordări alternative – reducerea plictiselii şi a senzaţiei de înstrăinare prin activităţi de timp liber, participarea la proiecte în comunitate, antrenament vocaţional, etc; dezvoltarea aptitudinilor de rezistenţă socială; abordarea îmbunătăţirii aptitudinilor personale şi sociale.

În acest sens, în perioada aprilie –mai 2009 , inspector prevenirea criminalităţii Angelica Cîmpan din cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Suceava a susţinut o serie de cursuri şi activităţi de prevenire a consumului de tutun, alcool şi droguri ilegale atât în mediul rural cât şi în cel urban.

„La iniţiativa asistenţilor comunitari , am ajuns la Grupul Şcolar Nicanor Moroşanu din Pârteştii de Jos, la Şcoala nr. 1 Dărmăneşti, la Şcoala cu clasele I-VIII Sadova. De asemenea , în parteneriat cu Direcţia de Sănătate Publică Suceava- compartimentul Promovarea Sănătăţii , am desfăşurat activităţi în Rădăuţi la Şcoala Bogdan Vodă, în Fălticeni, la Şcoala Mihail Sadoveanu, în Cîmpulung Moldovenesc la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 4, în Vatra Dornei la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 4, în Gura Humorului la Centrul Şcolar Sf . Andrei, în municipiul Suceava la Liceul cu Program Sportiv , Colegiul Naţional de informatică Spiru Haret, Şcoala Postliceală Sanitară Christiana, Şcoala Ion Creangă. Ne dorim ca tinerii sa înveţe să spună NU drogurilor, să fie informaţi pentru a putea lua o decizie corectă, să-şi dezvolte abilităţi pentru un stil de viaţă sănătos” , spune inspectorul pentru prevenirea criminalităţii Angelica Cîmpan.

Aceasta a precizat că acţiunile vor continua, vineri la Şcoala cu clasele I-VIII Cârlibaba, precum şi în alte localităţi.