Intră acum și în grupul de
Schimbările climatice au luat amploare în ultimii ani favorizând apariţia în ţara noastră a unor boli infecţioase specifice altor zone de pe glob, arată un comunicat al DSP Suceava.
Potrivit sursei citate, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică informează că, pe lângă ţânţarii aparţinând speciei Culex pipiens, implicată în transmiterea virusului West Nile, au fost identificaţi pe teritoriul României ţânţari aparţinând speciei Aedes albopictus, implicată în transmiterea virusurilor febrei Denga şi febrei Chikungunya.
În acest context şi având în vedere că perioada considerată cu risc crescut de îmbolnăvire este iunie-noiembrie, deşi pe teritoriul judeţului nostru în anul 2019 nu au fost semnalate asemenea patologii, Direcţia de Sănătate Publică Suceava reaminteşte câteva informaţii şi recomandări pentru populaţie privind prevenirea infectării.
Ce trebuie să ştim despre ţânţari?
Ţânţarii transmit agenţi patogeni care produc îmbolnăviri la om şi la animale. Pentru a-şi depune ouăle femelele de ţânţari se hrănesc cu sânge. În timp ce se hrăanesc cu sânge ele se infectează cu agenţi patogeni de la animale sau om sau îi transmit acestora.
Ţânţarii trăiesc şi se dezvoltă în preajma noastră, unde îi găsim fie sub formă de larve (ouă), fie sub formă adultă.
Larvele de ţânţari se găsesc:
– în apa acumulată în subsolurile blocurilor;
– în apa care nu se scurge din canalizarea înfundată;
– în bălţile care se formează în apropierea locuinţelor, din apa care curge din conductele sparte şi din alte instalaţii neîntreţinute;
– în apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte;
– în apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întamplare în preajma locuinţelor (cutii de
conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
– în apa din gropile şi şanţurile de pe şantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalaţii.
Ţânţarii adulţi zboară în preajma locuinţelor, mai ales dimineaţa devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni cu sânge. Ţânţarii, pentru a se hrăni cu sânge, intră în locuinţe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire unde pot rămâne peste noapte. În timpul zilei se adăpostesc în locuinţe, subsoluri, poduri, coteţe, grajduri, magazii, frunzişul copacilor.
Cum putem impiedica ţânţarii să se înmulţească în preajma noastră?
– prin evacuarea apei din subsoluri;
– prin repararea instalaţiilor de apă şi canalizare din subsoluri şi din apropierea locuinţelor;
– prin renunţarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau să le protejăm de accesul ţânţarilor
acoperindu-le bine cu capace potrivite;
– prin evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuie şi în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
– prin îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se adăpostesc ţânţarii.
Cum sa evităm înţepăturile de ţânţari?
– purtând îmbrăcaminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, dacă ieşim seara din locuinţe sau ieşim seara în parc la plimbare sau când mergem în pădure, la pescuit, în Deltă;
– utilizând substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor comercializate în farmacii (DEET, icaridin/ picardin, IR 3535), în concordanţă cu instrucţiunile de pe etichetă, pe care să le aplicăm pe părţile descoperite ale corpului;
- împiedicând pătrunderea ţânţarilor în casă (plase protecţie la ferestre/uşi);
- utilizând substante insecticide în locuinţă / în jurul locuinţei;
- utilizând în locuinţă aerul condiţionat;
- utilizând plase împotriva ţânţarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menţionate anterior sau dacă dormiţi în aer liber;
- acoperind pătuţul copilului sau căruciorul cu plase împotriva ţânţarilor.
Direcția de Sănătate Publică Județeană Suceava monitorizează în continuare apariţia acestor tipuri de infecţii, conform Metodologiei Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, mai arată comunicatul DSP Suceava.
Intră acum și în grupul de
