Intră acum și în grupul de
În urma întâlnirii cu reprezentanţii Comisiei de Urbanism a Consiliului Judeţean Suceava, autorităţile locale din municipiul Suceava şi comunele limitrofe Moara şi Şcheia au decis să se asocieze în vederea întocmirii unui plan de amenajare a zonei situată în preajma celui de-al doilea campus universitar. Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, pe baza acestui plan vor fi stabilite regimul drumurilor, regimul construcţiilor, zonele de protecţie şi spaţiul verde, dar şi în ceea ce priveşte disciplina în construcţii, inclusiv ale construcţiilor industriale.
Consilierul judeţean liberal sucevean Mihai Aurel Steiciuc a cerut, în urmă cu o săptămână, în plenul CJ Suceava, o implicare a autorităţilor judeţene în dezvoltarea urbanistică din zona unde se construieşte cel de-al doilea campus universitar al municipiului. “Din lipsa unei abordări comune, zona se va dezvolta haotic. Dacă nu reuşim să coordonăm, în plan urbanistic va fi un eşec”, a spus Steiciuc. El a arătat că deja în preajma campusului ar urma să fie construite o staţie de concasare betoane şi un depozit de construcţii.
Guvernul a alocat, în 2007, 30 de hectare de teren extravilan comunei sucevene Moara pentru construcţia celui de-al doilea campus universitar al municipiului. Planul urbanistic zonal a fost finalizat în decembrie 2008 şi a fost aprobat de Consiliul Judeţean Suceava şi tot în luna decembrie 2008 cele 30 de hectare de teren din extravilanul comunei Moara a fost trecut prin hotărâre de consiliu local în intravilanul comunei respective.
Conducerea Universităţii sucevene speră ca în anul 2010 să înceapă efectiv lucrările la Campusul II al Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, costul întregii investiţii fiind estimate la 300 de milioane de euro. Potrivit planului urbanistic şi al studiului de prefezabilitate, Campusul II al Universităţii sucevene ar urma să aibă o zonă cu spaţii de învăţământ şi cercetare, o zonă cu restaurant şi casă de cultură şi muzeu, o zonă sportivă cu bazin de înot, sală polivalentă, bazin nautic, o zonă administrativă şi de întreţinere, o zonă cu grădină botanică şi parc dendrologic ce cuprinde sectorul serelor, sectorul dendrologic şi vegetaţie, sectorul plantelor ornamentale, rozariul, sectorul taxonomic, sectorul florei globale, al vegetaţiei de stâncărie, al vegetaţiei de baltă, sectorul plantelor utilitare.
Totodată, în zona liberă vor fi realizate o grădină japoneză cu un pavilion pentru servitul ceaiului şi cafelei, dar şi o mică grădină franţuzească. Proiectul mai prevede realizarea unui canal pentru canotaj care să aibă lungimea de 500 de metri, lăţimea de 30 de metri şi adâncimea de trei metri.
Intră acum și în grupul de
