Reţinere privind clasarea pieselor de patrimoniu din bisericile din judeţ

În urma verificării iconostaselor prezumtiv datate în sec. XVII–XIX din bisericile Horodniceci, Putna-biserica de lemn, Arbore, Dolheşti, Dragomirna. Râşca, Bălineşti, Pătrăuţi, şi Slatina se constată că patrimoniul mobil nu este clasat şi se află într-o stare de conservare precară, a declarat şeful Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional (DCCPN) Suceava, Daniel Hrenciuc, în urma unei inventarieri a patrimoniului mobil din judeţ.

Potrivit acestuia, în unele biserici intervenţiile la pictura murală se execută fără ca patrimoniul mobil, iconostasul să fie scos din ansamblu, dând ca exemplu biserica de la Bălineşti. „La clasarea pieselor s-a constatat o mare reţinere, tradusă prin teama de a nu se întâmpla ca în anul 1979, când sute de obiecte, dintre cele mai valoroase, au fost colectate şi duse la Bucureşti”, a precizat directorul DCCPN Suceava , adăugând că evidenţa bunurilor culturale se derulează destul de anevoios.

Cât priveşte depozitul de carte, cel de icoane ce au fost recent reorganizate, nu întrunesc condiţiile cele mai bune în ceea ce priveşte microclimatul, organizarea, aşezarea pieselor, accesul, protecţia.

„Instituţiile specializate pentru administrarea, depozitarea şi punerea în valoare a patrimoniului mobil, muzeele, desfăşoară deosebit de lent operaţiunile privind evidenţa şi clasarea acestuia. Nu credem că există interes pentru această operaţiune”, a spus Daniel Hrenciuc.

Evidenţa Complexului Muzeal Bucovina cuprinde doar 60 la sută din patrimoniul mobil pe care ar trebui să-l aibă, iar clasate sunt doar 15 la sută din piesele ce ar fi trebuit clasate. Muzeul Apelor Fălticeni are o evidenţă de 80 la sută, Muzeul Irimescu o evidenţă de 15 la sută, Galeria oamenilor de Seamă Fălticeni- 15 la sută, Muzeul Vatra Dornei- 10 la sută, Muzeul Rădăuţi- 25 la sută, Muzeul Câmpulung Moldovenesc- 45 la sută. Singurul muzeu cu o evidenţă de sută la sută este cel din Humor, în schimb în ceea ce prieşte clasare, atât acesta cât şi celelalte, este de zero la sută.

O altă constatare este acea că, la majoritatea acestor instituţii nu există sisteme antiefracţie, sesizoare de apariţie a focarelor de incendiu şi sisteme eficiente de stingere a acestora.

În aceste condiţii autorităţile administraţiilor publice locale ce au în subordine instituţii ce administrează colecţii susceptibile a face parte din patrimoniul cultural naţional trebuie să urgenteze procedurile de evidenţă, clasare şi intrare în legalitate a acestora prin acreditarea muzeelor.

O altă propunere venită din partea Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Suceava este determinarea instituţiilor de cult să urgenteze elaborarea documentelor de clasare pentru punere în valoare a pieselor de patrimoniu prin publicaţii sau alte materiale.