Implementarea tichetelor de sănătate, amânată pentru anul viitor

Tichetele de sănătate nu vor mai fi implementate de la 1 septembrie, aşa cum s-a anunţat iniţial, ci din 2010, însă numai dacă autorităţile vor menţine soluţia de coplată a serviciilor medicale, spun reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. Potrivit acestora, de la 1 septembrie, vor fi analizate propunerile venite de la Colegiul Medicilor, de la pacienţi şi de la comisiile de experţi din minister.

La sfârşitul lunii iulie, Ion Bazac, ministrul Sănătăţii spunea că „începând din această toamnă, se vor introduce mecanismul de coplată a serviciilor medicale şi pachetul minim de servicii. Prin introducerea acestor tichete de sănătate, Ministerul Sănătăţii urmăreşte înlăturarea practicii şpăgii date de pacienţi medicilor”.

Tichetul pentru sănătate desemnează contribuţia personală a pacientului la plata serviciilor de sănătate, a medicamentelor şi a dispozitivelor. Acesta se va aplica în medicina primară, la medicul de familie, la medicul specialist şi în spitale, însă nu şi pentru asistenţa medicală de urgenţă, potrivit ministrului Sănătăţii.

Tichetul va reprezenta o sumă de bani, în limita a cel mult 600 de lei pe an, pe care pacientul o va plăti la unităţile sanitare pentru anumite servicii medicale, inclusiv consultaţii, spitalizări, analize de laborator şi alte investigaţii. Excepţie face asistenţa medicală de urgenţă, unde serviciile rămân gratuite. Dacă, însă, un pacient se prezintă la Urgenţă, iar acolo se va constata, ulterior, că respectivul caz nu reprezinta, de fapt, o urgenţă medicală, el va trebui să plătească pentru serviciile de 20 de lei.

Categoriile defavorizate vor fi protejate, fiind scutite de la plata tichetelor. Astfel, persoanele asistate social, pensionarii cu mai puţin de 700 de lei pe lună, şomerii, tinerii sub 18 ani şi persoanele cu handicap nu vor plăti tichete pentru sănătate. Suma anuală a contribuţiilor pentru aceste categorii, care trebuie susţinută din fonduri publice, este estimată la 550 de milioane de lei.

Potrivit estimărilor Ministerului Sănătăţii, un pacient va avea, în medie, o contribuţie personală prin tichete de 350 de lei pe an. Suma reprezintă contravaloarea a circa 2 episoade de spitalizare continuă, 2 spitalizări de câte o zi, 6-8 vizite la medicul de familie, 4 vizite la medicul specialist, o vizită la domiciliu, 10 analize de laborator, o investigaţie radiologică şi o investigaţie de înaltă performanţă.

Intervenţiile chirurgicale şi analizele în spitale vor rămâne gratuite, în sensul că ele se acoperă integral din contribuţiile la asigurările de sănătate. În spital, pacientul va plăti suplimentar prin tichetul pentru sănătate doar pentru internare, şi nu mai mult de 50 de lei pe un episod de internare care presupune mai mult de două zile, indiferent de durată. În spital se vor mai plăti şi eventuale investigaţii de înaltă performanţă, însă nu mai mult de 200 de lei – cât va costa pacientul o investigaţie de înaltă tehnologie precum un RMN cu substanţă de contrast.

Odată cu introducerea tichetelor, prezenţa medicului de familie la cabinet va fi de şapte ore pe zi, concomitent cu încurajarea vizitelor la domiciliu, care vor fi acoperite parţial din fonduri publice, spre deosebire de situaţia actuală, în care vizitele în afara programului de lucru sunt suportate integral de pacient.

Introducerea tichetelor pentru sănătate este o sabie cu două tăişuri, cred medicii de familie suceveni. Doctorii apreciază că noul sistem ar putea responsabiliza pacienţii, care vor veni la doctor doar atunci când au nevoie şi, pe deasupra, vor fi mai grijulii cu sănătatea lor, în condiţiile în care alternativa este să scoată bani din buzunar în cazul în care se îmbolnăvesc frecvent sau se prezintă la doctor fără a avea o urgenţă reală.

Pe de altă parte, consideră doctorii, noul sistem riscă să favorizeze automedicaţia, prezentarea la consultaţii în stadii avansate de boală şi să înroşească liniile telefonice ale medicilor de familie. Această previziune sumbră este argumentată prin faptul că oamenii nu vor avea bani să vină la doctor în afara consultaţiilor gratuite, deja asigurate, şi ca atare se vor trata singuri, după ureche, vor amâna vizita la medic până când starea precară de sănătate îi va forţa să treacă pragul unei unităţi sanitare sau vor cere prin telefon sfatul medicului.

„Odată cu introducerea tichetelor de sănătate pacienţii vor participa cu bani la serviciile medicale. Asta înseamnă că nu vor mai face abuz de servicii medicale, fiindcă vor fi puşi la plată. De asemenea, vor respecta anumite reguli, principii de viaţă, pentru a nu se îmbolnăvi şi a veni toată ziua la doctor. Se va termina şi cu afluxul mare spre servicii medicale costisitoare. Omul va merge mai puţin la specialist fiindcă va costa mai mult, preferând să vină la medicul de familie, care îi va rezolva problema de sănătate la un preţ mai mic. De asemenea, la spital se va duce doar când va avea cu adevărat o urgenţă şi, probabil, cu avizul medicului de familie, fiindcă altfel va plăti.

Pe de altă parte, s-ar putea vorbi şi de un aspect negativ deoarece, dacă va fi constrâns financiar, omul va sta până nu o să mai poată. În ideea de a mai păstra câteva tichete, bolnavul va lua o pastilă şi, eventual, va suna doctorul”, spune dr. Irina Badrajan, secretarul Asociaţiei Medicilor de Medicină Generală Suceava.

Totuşi, în opinia dr. Irina Badrajan, noul sistem nu va îmbunătăţi serviciile medicale. „Se propune ca plata noastră să se facă în felul următor: 50% să achite CAS din capitaţie, iar restul de 50% să fie din servicii. În plata per capita vor intra o grămadă de servicii, cum ar fi consultaţii, monitorizarea bolnavilor cronici, urgenţele. Deci, o grămadă de servicii intră în această capitaţie care va fi foarte prost plătită. Majoritatea pacienţilor noştri, cum ar fi copiii până la 18 ani, pensionarii cu venituri sub 700 de lei, gravidele, şomerii, beneficiarii legilor speciale sunt scutiţi de aceste tichete”, menţionează dr. Irina Badrajan.

Secretarul Asociaţiei Medicilor de Medicină Generală Suceava a ţinut să precizeze că noul sistem nu va îmbunătăţi serviciile medicale, fiind de fapt o scădere a contribuţiei CAS şi o completare prin coplată. „Noi vom primi mai puţini bani de la CAS, iar sumele care vor veni odată cu pacientul, prin tichetele de sănătate, vor fi şi mai mici, având în vedere că mulţi oameni vor fi scutiţi de acele tichete. Asta înseamnă că veniturile noastre vor scădea foarte mult. Noi vrem să câştigăm un ban cinstit, dar nu avem nici o posibilitate în acest sistem”, a conchis dr. Irina Badrajan.