Intră acum și în grupul de
Un proiect european de burse doctorale cu o finanţare, pe hârtie, de milioane de lei se desfăşoară la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava cu rezultate ştiinţifice foarte bune dar cu piedici în livrarea banilor. Din luna mai, Autoritatea de Management de la nivel central nu a mai dat niciun leu, deşi banii de la UE au fost trimişi. Potrivit managerului de proiect, prof. univ. dr. Horia Bârleanu, prodecanul Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, s-a reuşit plata burselor, cu bani de la Universitate, care prin proiect asigură şi ea o finanţare de 2% din valoarea totală, dar la celelalte capitole de cheltuieli sunt restanţe mari. Astfel, din acest motiv, nu au putut fi invitate decât 15 personalităţi de la universităţi din ţară şi străinătate, prin contract fiind prevăzute 75 timp de 3 ani, iar doctoranzii nu s-au prea deplasat la manifestării ştiinţifice, deşi au dreptul, tot prin contract, s-o facă oricând, iar în plus au dreptul şi la o mobilitate în străinătate de 8 luni.
Primul număr al Revistei DOCT-US a fost publicat tot din resurse proprii. „Nu s-a mai dat niciun leu, proiectul merge foarte bine ca activitate ştiinţifică şi rezultatele obţinute de doctoranzi, dar nu acelaşi lucru se poate spune despre finanţare, care a fost întreruptă începând din primăvară. Doctoranzii pot pleca în orice perioadă la colocvii, seminare, conferinţe naţionale şi internaţionale şi în mobilităţi dar deocamdată nu pentru că sunt probleme, ultima deplasare a doctoranzilor a fost pe 21 aprilie. Noi tindem ca Revista DOCT-US să fie cotată de CNSIS la categoria B+, a apărut primul număr, dar e mai greu cu plata cheltuielilor de tipărire. Sunt bani care există, dar trebuie să ajungă la aceste activităţi. Avem o activitate pozitivă, foarte bună din punct de vedere ştiinţific”, a declarat Bârleanu.
Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Gut, de la Facultatea de Inginerie Mecanică, de asemenea implicat în proiect, a precizat că o deficienţă a programului este nefinanţarea logisticii pentru cercetare. „E nevoie de aparatură dar nu există fonduri. Pentru cercetarea care se face la studiile de licenţă nu se pot atrage fonduri din alte resurse, dar cercetarea doctorală nu e o cercetare curentă şi ar trebui ca partea de logistică să fie de ultimă generaţie. Ori, pentru asta nu s-au prevăzut bani, e o mare deficienţă a acestui program”, a spus Gut.
Echipa de proiect a încercat să dea şi explicaţii în legătură cu tergiversarea finanţării, asigurată de Comunitatea Europeană, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), fiind implicate ministerele Educaţiei şi Ministerul Muncii. „Ne dăm seama că e o comunicare grea cu două ministere şi două organisme, şi apoi mai e şi Comunitatea Europeană care supervizează. Asta poate explica şi blocajele care apar atunci când nişte documente trebuie reformulate, şi asta ne-a ţinut pe loc. Din punct de vedere al cercetării doctorale stăm bine şi la litere”, a precizat prof. univ. dr. Muguraş Constantinescu.
Prof. univ. dr. Horia Bârleanu a declarat că a avut o „intervenţie mai dură” la nivel central şi că sunt speranţe că problemele financiare se vor rezolva din noiembrie.
Miercuri a fost ultima zi a primului an de şcoală doctorală, prilej cu care echipa de proiect de la Universitate a prezentat un bilanţ al activităţii. Se poate spune că şcoala doctorală şi-a îndeplinit toţi indicatorii din program, şi în ce priveşte notele obţinute de doctoranzi, care au depăşit mult estimările. Astfel, deşi s-a estimat că 70% din doctoranzi vor avea note de 9 şi 10, 90% au avut note de 10. La fel, la calificativele obţinute la proiectul de sfârşit al primului an, s-a estimat că 80” vor fi de “foarte bine”, iar în realitate doar doi doctoranzi au fost cotaţi cu “bine”, restul cu “foarte bine”.
„În ciuda micilor neîmpliniri, şcoala doctorală din cadrul acestui proiect rămâne o mare provocare intelectuală pentru tinerii doctoranzi, care au un job de 8 ore sau chiar mai multe, pe care le petrec în cercetare. Oricum este o mare diferenţă între doctoranzii de la fără frecvenţă şi cei care fac cercetare 8 ore pe zi. Acest lucru ne aşează la egalitate cu universităţi europene”, a precizat prof. univ. dr. Elena Brânduşa Steiciuc.
Proiectul şcolii doctorale are o finanţare de 10 milioane lei, 85% fiind fonduri europene, 1,5 milioane fiind contribuţia statului român iar 208.359 lei a Universităţii „Ştefan cel Mare”.
Doctoranzii se specializează în domeniile Inginerie Electronică şi Telecomunicaţii, Inginerie Mecanică, Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei, Filologie, Istorie, Silvicultură, Ingineria Materialelor, Inginerie Electrică. Ei beneficiază de o bursă lunară de 18,5 milioane lei vechi, şi de o mobilitate în străinătate, timp de 8 luni.
Intră acum și în grupul de
