Intră acum și în grupul de
Potrivit sintezei raportului privind Starea învăţământului preuniversitar la nivelul judeţului Suceava, în anul şcolar 2008-2009, inconveniente şi chiar probleme s-au înregistrat în mai toate ciclurile de învăţământ, mai puţin la nivel liceal ce „se situează în continuare la parametri normali de formare a competenţelor specifice vizate de reformele educaţionale şi unde rezultate bune şi foarte bune sunt reflectate de situaţia şcolară la sfârşit de an, de situaţia promovării la examenele finale de bacalaureat şi competenţe profesionale şi de numărul mare de premii obţinute la olimpiadele şi concursurile şcolare”.
Dar şi aici s-a găsit o hibă „în unele unităţi şcolare liceale planul de şcolarizare nu s-a realizat la toate specializările şi ca urmare a necorelării dintre acestea şi piaţa muncii”.
În învăţământul preşcolar sucevean, coordonarea activităţii prin I.S.J. a contribuit la sporirea accesului la educaţie şi la elaborarea unor oferte educaţionale atractive, în strânsă corelare cu nevoile copiilor şi aşteptările părinţilor. Pe de altă parte, existenţa unor planuri de şcolarizare nerealiste, întocmite de unităţii în funcţie de frecvenţa copiilor, fără fundamentarea lor pe indicatorii de evoluţie demografică la nivelul localităţii, au ca efect principal neasigurarea locurilor în grădiniţă, se arată în raport.
Şi la nivelul învăţământului primar, conţinutul învăţământului este asigurat prin demersuri bune şi foarte bune ale cadrelor didactice, în care învăţarea centrată pe elev este prioritară. În unele unităţi şcolare însă, desfăşurarea nejustificată a procesului de învăţământ în program de după-amiază a dus la performanţe modeste.
„La nivel gimnazial s-a constatat, în general, o parcurgere adecvată a programelor şcolare în majoritatea şcolilor, dar sunt semnalate şi cazuri de discontinuitate şi chiar regres faţă de abordările cu care au fost obişnuiţi elevii în ciclul primar. Fluctuaţiile în încadrările pe posturi la unele discipline, insuficienta experienţă didactică a unor profesori tineri şi utilizarea doar a metodelor tradiţionale de învăţare determină adesea dezinteresul elevilor faţă de studiul disciplinelor respective, eşecul şcolar la testele de evaluare şi chiar abandonul.
În cazul disciplinelor limba română, matematică, istorie şi geografie, modificarea metodologiei la teza cu subiect unic, prin includerea evaluării la nivelul şcolii, precum şi experienţa acumulată de cadre în pregătirea elevilor au generat rezultate coerente cu evaluările anterioare şi procente ridicate de promovare. Se demonstrează astfel, că învăţarea este susţinută în vederea unei finalităţi, dar, din păcate, nu orientată pe formarea abilităţilor pentru viaţă, ci constrânsă extern de atingerea unor rezultate necesare trecerii pragului admiterii în liceu”, se menţionează în sinteză.
Cât priveşte învăţământul profesional şi tehnic, în raport se spune că profesorii au aplicat curriculumul-ul naţional revizuit, întocmit pe baza standardelor de pregătire profesională, fiind preocupate de formarea la elevi a abilităţilor cheie, dar „nu în toate unităţile şcolare însă, elevii au beneficiat de aceeaşi atenţie, astfel că în unele clase de SAM şi de organizare a programului în regim de seral sau frecvenţă redusă, activitatea de învăţare nu s-a realizat cu prioritate spre atingerea standardelor de calitate. Ca efecte, au apărut inadaptarea şcolară, diminuarea frecvenţei, abandonul, evaluarea şi notarea superficială şi, în general, ineficienţă”.
Intră acum și în grupul de
