Intră acum și în grupul de
Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, prin Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii, în parteneriat cu Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Suceava, a efectuat un studiu sociologic prin care a urmărit evidenţierea legăturii dintre modelul educativ promovat de părinţi şi comportamentele dezvoltate de tânăr. Ipoteza celor care au realizat studiul a fost aceea că stilul educaţional agresiv manifestat în familie determină formarea unor atitudini şi comportamente agresive.
Studiul efectuat arată că aplicarea pedepselor, fie că sunt „corecte” sau „prea mari” generează reacţii precum: 39,4% suferă în tăcere, 31,9% vorbesc cu altcineva, 13,4% plâng iar 2,4% îşi închipuie că se răzbună. „Se observă că cei mai mulţi, respectiv 52,8% reacţionează eliberând frustrarea şi supărarea pricinuită de primirea unei pedepse plângând sau vorbind cu alte persoane. Un procent ridicat de tineri chestionaţi interiorizează supărarea sau frustrarea „suferind în tăcere”, ceea ce pe viitor poate duce la resentimente şi reacţii surprinzătoare sau transformă supărarea în dorinţă de agresiune, de răzbunare”, spune inspectorul Ileana Iacob, sociolog în cadrul Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii a IPJ Suceava.
Potrivit acesteia, cei mai mulţi dintre copii care suferă în tăcere consideră că pedepsele sunt corecte -33,6% şi numai 10,4% le consideră prea mari sau nu înţeleg de ce au fost pedepsiţi. Posibilele explicaţii ale interiorizării suferinţei „în tăcere” în ciuda perceperii pedepselor ca fiind corecte ar putea fi puternicele sentimente de culpabilitate, de autoînvinovăţire resimţite de copii sau poate o insuficientă comunicare părinte-copil ce are drept scop creşterea gradului de responsabilizare a acestuia pentru comportamentele lor.
„O posibilă explicaţie ar putea fi faptul că în ultimii ani timpul acordat de părinţii din mediul urban copiilor devine din ce în ce mai redus şi mai puţin valorificat din punct de vedere calitativ. Slujbele care înghit din ce în ce mai mult timp, precum şi noile preocupări ale copiilor, cum ar fi lucrul la calculator şi mai puţin discuţiile cu alte persoane, au scăzut disponibilitatea de comunicare. În mediul rural timpul petrecut în familie împreună este mult mai mare chiar şi prin planificarea tuturor membrilor la muncile câmpului sau pe lângă casă, iar timpul liber este petrecut în grup şi nun în faţa unui televizor sau calculator, de multe ori acesta din urmă nici nu există”, menţionează inspectorul Iacob.
Cât priveşte cele mai importante diferenţe în modul de reacţie al copiilor din mediul urban şi din mediul rural la primirea unei pedepse, interiorizarea supărării este mai mare la cei din mediul rural-36,1% faţă de cei din mediul urban-24,3%.
Ca principale metode de pedeapsă au fost identificate cearta sau interzicerea unor activităţi sau distracţii. Procente ridicate se găsesc şi în ceea ce priveşte bătaia sau insulta, deşi acestea nu sunt metode utilizate frecvent ci „câteodată”.
Intră acum și în grupul de
