Intră acum și în grupul de
Conducerea Direcţiei de Sănătate Publică Suceava a atras, luni, atenţia că stresul afectează din ce în ce mai mult oamenii şi de aceea trebuie să ne luăm măsurile necesare pentru a preveni situaţiile limită şi chiar anumite boli. Atenţionarea a fost făcută în contextul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Stresului, din 23 ianuarie, pe care DSP Suceava şi Centrul de Sănătate Mintală din Câmpulung Moldovenesc au marcat-o printr-o campanie de informare.
„În momentul când simţim că metodele noastre de combatere a stresului nu mai au efect, trebuie să apelăm cu încredere la psiholog, care are un rol esenţial, ca să nu ajungem la psihiatru şi medicaţie. Din cauza stresului, consumăm mai mult alcool decât ar trebui, bem mai multă cafea şi consumăm tutun. Sunt şi anumite tulburări legate de stres, cum ar fi tulburări de somn. Pierderea cumpătului este tot determinată de stres”, a declarat directorul adjunct al DSP Suceava, Gabriela Grădinaru.
Şi şeful DSP Suceava, Alexandru Lăzăreanu, a precizat că multe boli sunt cauzate de stres. „Din păcate graniţa dintre normal şi patologic este foarte subţire şi de obicei când se depăşeşte această graniţă nu mai vrem să recunoaştem că am depăşit. Majoritatea dintre noi spun că nu au ce căuta la psiholog, că doar nu-s nebun! Trebuie făcut totul ca să nu ajungem să spunem, doar nu-s nebun. Încordările la care suntem supuşi zilnic ne duc la limita aceasta dintre normal şi patologic. Şi foarte multe afecţiuni, dacă le căutăm au o componentă majoră în stres”, a afirmat directorul DSP Suceava, cu menţiunea că ulcerul evoluează cel mai bine pe stres, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială şi diabetul.
Stresul poate fi definit ca ansamblul reacţiilor organismului faţă de agenţi externi, fizico-chimici, biologici şi psihici şi poate afecta negativ sănătatea mintală şi fizică a unei persoane, 80% dintre boli fiind cauzate de stres. Simptomele somatice ale stresului pot afecta întreg organismul, în mod special inima şi sistemul respirator, iar anumite simpome fizice ale stresului, precum hipertensiunea sau bolile de inimă pot pune în pericol viaţa persoanei afectate. Altele – insomnie, oboseală, dureri de cap, eczeme, tulburări digestive, pierderea poftei de mâncare – sunt mai puţin ameninţătoare.
Până la a ajunge la medic sau psiholog, există câteva modalităţi de combatere a stresului, acasă şi la locul de muncă.
Acasă, în primul rând trebuie să ne facem timp pentru treburile familiale, să respectăm perioadele e odihnă şi vacanţele şi să acordăm mai mult timp lucrurilor simple. La serviciu, pentru a avea un mediu de lucru calm trebuie să gândim pozitiv, să ne relaxăm corpul şi să facem o mică pauză în care să executăm câteva exerciţii simple de respiraţie, cu capul şi mâinile. Apoi, trebuie evitate stările personale tensionate discutând deschis problemele de la locul de muncă.
Intră acum și în grupul de
