Intră acum și în grupul de
Orientalistul şi scriitorul Vasile Andru, personalitate suceveană binecunoscută, a vorbit marţi, la Universitatea „Ştefan cel Mare”, în faţa elevilor, studenţilor, profesorilor şi prietenilor, despre destin. Prezenţa lui Vasile Andru la universitate nu a fost întâmplătoare, primii 7 ani din cariera sa didactică fiind asistent acolo, a spus şeful catedrei de istorie-filozofie, prof. univ. dr. Sorin Tudor Maxim.
În prezentarea sa, scriitorul a pornit de la trei dintre cărţile sale, în toate regăsindu-se tema destinului: „În căutarea raiului promis”, „Surâd deci exist” şi „Terapia destinului”, carte din urmă care a fost reeditată recent la Editura Herald.
Se mai roagă oamenii astăzi? Destinul poate fi controlat? Care e diferenţa între o viaţă simplă şi destin? Sunt întrebări ale căror răspunsuri le-a aflat asistenţa, detailat, într-o expunere „spumoasă”, caldă şi completă. „Viaţa e biografie, o succesiune de ani, iar destinul este o viaţă cu o anvergură extinsă şi mutată spre eveniment, O viaţă eveniment, o viaţă istorică”, a spus Vasile Andru, dând şi o definiţie a destinului: „totalitatea posibilităţilor existenţiale dintr-o persoană sau un grup de persoane, care se stabilesc prin constrângere şi alegere”.
Coincidenţa („dacă îţi canalizezi ţintele coincidenţele vin la tine, spunea scriitorul”) este că mai toţi oamenii ne întrebăm, la un moment dat, dacă există destin, sau ne şoptim în barbă că n-avem ce face, că ăsta-i destinul nostru, referindu-ne la ceea ce ni se întâmplă. „Destinul este dat dinainte, sau se dezvoltă pe măsură ce progresăm? Toate opiniile întâlnite au spus că este dat dinainte, în marea lui configuraţie, dar e posibilă întâlnirea cu factori de constrângere şi intervenţii personale. Cartea „Terapia destinului porneşte de la analiza destinului, care este dat şi de factori incontrolabili, genetici. Există şi lucruri dobândite şi lucruri cu care te naşti, până şi păcatul e codificat genetic. Sunt 8 clase pulsionale în noi, 8 porunci care ne poruncesc nereuşita sau succesul. Există în noi o poruncă care ne vectorizează spre reuşită, există şi glasuri care poruncesc eşecuri, există porunca ancestrală de a eşua”.
Vasile Andru spune că putem cunoaşte aceşti factori de destin, care ne poruncesc eşecul sau victoria, primul fiind moştenirea genetică, pe care numai psihanalistul sau un preot cu har o pot decodifica. Apoi, traumele din copilărie sau chiar din perioada intrauterină a copilului. „Dacă părinţi se ceartă, iar mama e gravidă în luna a V-a, copilul va avea în viaţă probleme de surzenie. Este o problemă de defensă la zgomot” spune Vasile Andru.
O altă componentă a destinului este cumulul, adică tot ceea ce dobândim în viaţă sau vrem să dobândim, care poate avea ambele faţete, bună şi rea: „Există un cumul negativ sau cumul de soartă bună, depozitare de emoţii pozitive, lumină”. Vasile Andru le-a recomandat tinerilor prezenţi: „Ocupaţi-vă de minte, dacă mintea paşte, norocul dă lapte! Esenţial este să-ţi elimini trebuinţele, omenirea e neatentă cu trupul, e aproape bolnavă, un om vindecat este un om care se întreabă de cultura sufletului, de cultura minţii. Un om civilizat are 1000 de trebuinţe, un om optimizat are 100, iar un înţelept are 11.
O trebuinţă esenţială este cea a cunoaşterii, o alta este cea de a domina pe altul, înţeleptul are tot mai puţine trebuinţe”, a spus scriitorul, accentuând ideea că multe din cele ce credem că ne trebuiesc, „nu sunt trebuinţe adevărate”, trebuinţele reale fiind doar două: „Socrate spunea: Ce multe lucruri nu-mi trebuiesc pe lumea asta!. Fiecare nivel comercial creează o trebuinţă. Nu aveţi nevoie de ea, dar dacă s-a inventat, vă trebuie. Trebuinţele de bază sunt două: să te comporţi bine, frumos faţă de trup şi faţă de minte. Faţă de trup trebuie să te comporţi ca şi cum ai trăi 100 de ani, iar faţă de minte ca şi cum ar fi să mori mâine”.
Intră acum și în grupul de
