Intră acum și în grupul de
Aproximativ 160 de tineri voluntari din Dorna Candrenilor sunt implicaţi în proiectul educaţional „Paşaportul verde”, lansat de Asociaţia “Tăşuleasa Social”, alături de Coca-Cola HBC România şi susţinut de Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Parcul Naţional Călimani.
Tinerii vor participa timp de patru luni la un program de training în campusul „Tăşuleasa Social”,din judeţul Bistriţa-Năsăud şi în luna iunie a acestui an vor face un exerciţiu practic care constă în amenajarea unui traseu turistic care va porni din centrul localităţii Dorna Candrenilor şi va ajunge până la Rezervaţia 12 Apostoli. În timpul training-ului, tinerii vor urma cursuri de comunicare şi vor învăţa despre resursele naturale din această zonă, despre importanţa conservării lor şi despre colectarea selectivă a deşeurilor.
În luna mai, voluntarii „Tăşuleasa Social” şi angajaţii Coca-Cola HBC România vor curăţa o porţiune a râului Negrişoara şi, în paralel, vor derula o campanie locală de informare prin care să prevină aruncarea deşeurilor în natură. Tinerii vor fi cei care vor merge din casă în casă şi îi vor informa pe localnici că zona Dorna Candrenilor trebuie să rămână curată.
Primul grup de voluntari a participat în perioada 12-14 martie la cursurile din campusul „Tăşuleasa Social”. La training au fost prezenţi câţiva angajaţi de la Parcul Naţional Călimani care le-au vorbit tinerilor despre aria protejată şi despre turismul responsabil.
„Educaţia e esenţială pentru că rolul unui ONG este să schimbe mentalităţi”, a declarat Alin Uhlmann-Uşeriu, preşedinte Tăşuleasa Social. „Comunităţile deja s-au obişnuit ca noi, ONG-urile, împreună cu voluntarii, să venim şi să curăţăm: oamenii nu înţeleg diferenţa dintre o asociaţie şi o firmă de salubrizare. Aşa că noi nu vrem să mai adunăm PET-uri şi gunoaie, ci să îi ajutăm pe oameni să conştientizeze. Pentru că atunci când îţi arunci gunoiul în fundul curţii, aceasta nu mai este o problemă de mediu, ci una de cultură”.
Membrii asociaţiei „Tăşuleasa Social” îi pregătesc pe voluntarii din zonă să se ocupe şi de gestionarea unui Centru de informare turistică, care va fi construit în luna iunie, în Dorna Candrenilor, după ce perioada de training se va încheia. Acesta va oferi vizitatorilor informaţii istorice şi turistice despre Munţii Călimani, iar ghizii locali vor fi chiar voluntarii care au participat la cursuri.
„Încă de la preluarea brandului de apă minerală Dorna, Sistemul Coca-Cola s-a implicat în proiecte de responsabilitate socială în judeţul Suceava“, a declarat Laura Sgârcitu, specialist în programe comunitare la Coca-Cola HBC România. „Acest lucru a atras fonduri de aproape trei milioane de euro în zonă şi s-a concretizat în sesiuni de pregătire cu autorităţile locale şi cu tinerii de aici, ecologizări, plantări, renovări de şcoli”.
„Tăşuleasa Social”, înfiinţată în Bistriţa, în urmă cu nouă ani, şi-a propus să schimbe mentalităţile tinerilor şi să arate că aceştia doresc să se implice în probleme de mediu. Tinerii care au participat la acţiunile asociaţiei au fost pregătiţi să desfăşoare pe cont propriu activităţi similare. Una dintre cele mai cunoscute campanii „Tăşuleasa Social” a fost „Verde 003”, proiect la care au participat peste 2.200 de adolescenţi şi o serie de personalităţi, precum: Traian Băsescu, Ada Milea, Marcel Iureş, Radu Naum, Amalia Enache, Cătălin Ştefănescu, Dragoş Bucurenci sau Ivan Paţaichin.
Coca-Cola este una dintre primele companii multinaţionale care au investit în România. Chiar din anul intrării pe piaţă, 1991, Sistemul Coca-Cola (alcătuit din Coca-Cola România şi Coca-Cola HBC România) a aplicat principiul parteneriatului social, arătându-şi disponibilitatea de a se implica în acţiuni menite să sprijine şi să impulsioneze dezvoltarea unei societăţi educate şi a unui mediu sănătos. Grupul Coca-Cola Hellenic, din care face parte Coca-Cola HBC România, a inclus în 2007 în strategia de afaceri conceptul de dezvoltare durabilă. Astfel, direcţiile principale de responsabilitate socială ale companiei sunt: perfecţionarea angajaţilor la locul de muncă, protejarea sănătăţii consumatorilor, conservarea şi ocrotirea resurselor de apă şi a climei, recuperarea şi reciclarea ambalajelor.
Foto: Cosmin Bumbuţ
Intră acum și în grupul de
