ISU Suceava revine cu apelul la respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor de vegetație uscată

În cursul zilei de joi, 1 aprilie, în județul Suceava au fost înregistrate tocmai cinci incendii de vegetație uscată. Potrivit ISU Suceava, aceasta au avut loc localitățile Suceava (două), Călinești, Fălticeni și Vicovu de Jos.

„Chiar dacă suprafețele afectate și pagubele rezultate nu au fost atât de mari, se confirmă semnalul de alarmă tras la începutul lunii martie, cu privire la faptul că acest tip de incendii se înmulțește odată cu încălzirea vremii”, constată purtătorul de cuvânt al ISU Suceava, lt. Alin Găleată.

În acest context, ISU revine cu apelul pentru respectarea măsurilor specifice de prevenire a acestui tip de incendii. Redăm mesajul ISU Suceava:

         – nu utilizaţi focul deschis în locuri cu pericol de incendiu, pe timpul nopţii şi pe timp de vânt;

         – nu utilizaţi focul deschis la distanţe mai mici de 100 de metri faţă de construcţii, materiale sau substanţe combustibile (casă, şură, depozit de furaje, pădure etc);

         – arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile efectuaţi-o în locuri special amenajate (gropi ş.a.);

         – interesaţi-vă la Primărie în ceea ce priveşte planificarea zilelor şi locurile special amenajate în care se adună resturile menajere şi vegetaţia uscată din localitate în scopul arderii;

         – arderea miriştilor, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale efectuaţi-o numai pe baza permisului de lucru cu foc, după ce a fost informat în prealabil Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă din cadrul Primăriei;

         – asiguraţi supravegherea permanentă a arderii şi stingeţi jarul după încetarea acesteia;

         – educaţi şi supravegheaţi copiii în vederea interzicerii jocului cu focul.

Deoarece legislaţia interzice arderea la întâmplare a vegetaţiei uscate, iar cei care o fac pun în pericol fondul forestier, bunuri materiale importante sau chiar vieţi omeneşti, transmitem din nou un apel către populaţie şi către factorii de răspundere din administraţiile locale, să respecte interdicţiile privind focul deschis, mai ales în această perioadă când flăcările sunt favorizate de condiţiile meteorologice (vânt puternic).

Subliniem faptul că un rol important în prevenirea incendiilor în profil teritorial îl au autorităţile administraţiei publice locale care, prin toate pârghiile legale de care dispun, trebuie să conştientizeze şi să determine populaţia să se comporte şi să acţioneze în spirit civic.

Astfel, conform Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, art. 14, la nivelul localității primarul are următoarele obligații:

• coordonează organizarea permanentă a intervenţiei în caz de incendiu la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, asigură participarea la intervenţie a serviciului voluntar de urgenţă cu mijloacele din dotare şi conducerea intervenţiei, până la stingerea incendiului ori până la sosirea forţelor inspectoratului;
• asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a căilor de acces, a sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu;
• organizează şi execută, prin serviciul de urgenţă voluntar, controlul respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti; informează populaţia cu privire la modul de comportare şi de intervenţie în caz de incendiu asigură încadrarea serviciului de urgenţă voluntar cu personal atestat în condiţiile legii, precum şi pregătirea profesională şi antrenarea acestuia.

Nerespectarea măsurilor specifice la efectuarea arderilor de mirişti, vegetaţie uscată şi resturi vegetale are consecinţe grave asupra comunităţii prin pierderi de vieţi omeneşti, producerea de pagube materiale şi afectarea mediului înconjurător.

Arderea vegetaţiei uscate, a miriştilor şi a resturilor vegetale de pe terenurile agricole:

• este strict interzisă dacă nu se impune ca o măsură excepţională, în cazuri de carantină fitosanitară, pentru prevenirea răspândirii unor boli sau dăunători specifici, conform prevederilor , art. 94, alin. 1, lit. n) din OUG 195/2005 privind protecția mediului, cu completările și modificările ulterioare, precum şi a standardelor privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (GAEC 6.2), reglementate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.352/2015;
• se poate executa numai cu acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului pentru cazurile în care se impun măsuri de carantină fitosanitară după informarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, cu respectarea reglementărilor privind utilizarea focului deschis conform Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.605/579/2008, precum şi OMAI nr.163/2007.

Arderile necontrolate ale miriștilor și resturilor vegetale pot provoca adevărate dezastre. Această practică de sezon determină, pe de o parte, creşterea poluării aerului prin creşterea concentraţiilor gazelor cu efect de seră, care contribuie la fenomenul de încălzire globală și duce la creșterea noxelor din aer, și, pe de altă parte, determină scăderea fertilității solurilor prin reducerea conținutului optim de materie organică din sol şi scăderea biodiversităţii, având efecte negative majore, atât pentru habitatele naturale, cât şi pentru flora şi fauna sălbatică specifică.

Nerespectarea prevederilor legale privind „obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri, cu titlu sau fără titlu, de a nu arde miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă, fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă”, atrage după sine aplicarea de sancțiuni contravenționale, cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice, şi de la 25.000 la 50.000 lei pentru persoane juridice.

În ceea ce  priveşte arderile care au loc în interiorul sau vecinătatea ariilor naturale protejate şi pe trenurile supuse refacerii ecologice, legislația este şi mai strictă. Astfel, conform prevederilor art. 98, alin. 1, pct. 1, din   OUG 195/2005 privind protecţia mediului, „arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice” constituie infracţiune şi se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă, dacă a fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală.

Conform prevederilor Legii 181/2020 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile, începând cu data de 1 ianuarie 2021, autorităţile administraţiei publice locale, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, sunt obligate să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile (deşeuri care pot suferi descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de grădină), să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural, astfel încât deşeurile vegetale din gospodării să poată fi preluate de către operatorul de salubritate şi transportate în vederea tratării mecano/biologice la unităţile de profil.

Conform prevederilor Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor, gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a dăuna mediului, iar eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate este interzisă.

Conform prevederilor OUG 192/2005 persoanele fizice şi juridice au abligaţia să nu arunce şi să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele umede deşeuri de orice fel.