Abandonul scolar, o realitate

Din cauza lipsei banilor, mulţi părinţi suceveni preferă să-şi trimită copiii la muncă, nu la şcoală. Potrivit unui studiu realizat de Educaţia 2000 plus şi Unicef, absenteismul şcolar a crescut cu 10 procente, ca urmare a crizei, iar de aici la abandonul şcolar nu e decât un pas. O profitabilă piaţă a muncii în care sunt exploataţi minorii se dezvoltă pe nevăzute, în primul rând pentru că legile în vigoare nu sunt puse în practică. Consecinţele directe: toţi aceşti copii vor deveni adulţi needucaţi şi necalificaţi, pe care statul şi comunitatea vor fi obligaţi să-i întreţină. Mare parte dintre ei vor îngroşa rândurile infractorilor pentru a supravieţui.

Potrivit Unicef, abandonul şcolar anual pe ciclurile primar şi gimnazial a fost, în anul şcolar 2007-2008, de 1,9%. Cei mai mulţi copii care au abandonat şcoala provin de la gimnaziu. Totodată, elevii din mediul rural au fost cei mai afectaţi de acest fenomen.

Cei care au făcut portretul elevilor care abandonează şcoala sunt diriginţii claselor a VIII-a: fete mai mari care trebuie să stea acasă cu fraţii mai mici, băieţii care merg la muncile câmpului sau elevii care îşi formează deja o familie la vârstă de 13-14 ani. Mare parte dintre aceşti copii provin din familii dezorganizate sau foarte sărace. Unii dintre părinţi au făcut doar câteva clase, iar interesul ca propriii lor copii să urmeze o şcoală nu este foarte mare.

La abandon şcolar se înscriu şi copiii care au părinţii plecaţi în străinătate. Potrivit studiului, un sfert dintre părinţi sau tutorii legali nu se interesează de rezultatele elevilor.

Factorii care duc la creşterea abandonului şcolar sunt: dificultăţile materiale, modelul educaţional oferit de părinţi şi de fraţi, dezorganizarea familiei, implicarea în activităţi aflate la limita legii, intrarea pe piaţa muncii, încrederea scăzută în educaţie.

Specialiştii organizaţiei neguvernamentale consideră că, în România, cea mai mare problemă este nu accesul la şcoală, ci menţinerea elevului într-o formă de învăţământ.

Potrivit unei statistici efectuată cu ani în urmă, cele mai afectate judeţe de fenomenul abandonului şcolar sunt: Ilfov, Călăraşi, Constanţa, Tulcea, Brăila, Ialomiţa, Covasna, Bacău, Vrancea, Iaşi, Neamţ, Suceava.

Unicef va derula o evaluare rapida a situaţiei actuale ale abandonului şcolar, tocmai pentru a verifica dacă aceste judeţe continuă să fie cele mai afectate de acest fenomen.

„Intervenţiile trebuie derulate pe mai multe niveluri: la nivelul copilului şi al familiei trebuie asigurat accesul la prestaţiile şi serviciile sociale comunitare, inclusiv la serviciile de educaţie parentală. La nivelul comunităţii trebuie derulate campanii de conştientizare a importanţei pe care o are educaţia pentru ieşirea din cercul vicios al excluziunii sociale şi pentru mobilizarea actorilor comunitari în rezolvarea problemelor concrete ale comunităţii respective care împiedică participarea la educaţie. La nivelul şcolii intervenţiile trebuie să ţintească formarea managementului şcolii şi a cadrelor didactice pentru crearea unui mediu prietenos în şcoală”, precizează Unicef.

Organizaţia neguvernamentală a lansat campania „Toţi copiii trebuie să meargă la şcoală”, prin care îşi propune să sesibilizeze opinia publică şi factorii de decizie cu privire la situaţia abandonului şcolar şi la consecinţele negative legate de excluziunea socială prin părăsirea timpurie a şcolii.

În cadrul campaniei se va face o evaluare rapidă a situaţiei abandonului şcolar defalcat pe judeţe, pentru a identifica zonele de intervenţie prioritară în care se vor derula proiecte pentru stimularea participării şcolare şi prevenirea abandonului şcolar.

Pe de altă parte cataloagele nu vor evidenţia realitatea din şcolile sucevene. De frica finanţării pe cap de elev, profesorii nu vor mai trece absenţe elevilor, întrucât la un număr mare de absenţe aceştia pot fi exmatriculaţi. Dacă nu vor veni la ore, nici nivelul de cunoştinţe asimilate nu va fi unul crescut şi de aici se ajunge la corigenţe.

La un colegiu sucevean chiar s-a ajuns până la a cere note explicative profesorilor ce au lăsat elevi corigenţi. Astfel Conducerea Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară din Suceava a solicitat profesorilor din şcoală să prezinte în scris note explicative privind situaţia elevilor pe care i-au lăsat corigenţi pe primul semestru de şcoală. Astfel, cadrele didactice care au lăsat mai mult de 20 de elevi corigenţi au fost nevoite ca până pe 11 februarie 2010 să prezinte conducerii colegiului numărul de ore de pregătire suplimentară pe care l-au efectuat cu elevii aflaţi în prag de corigenţă, metodele de evaluare diferenţiate în funcţie de gardul de pregătire a elevilor şi ce alte mijloace au folosit cu elevii pentru a obţine rezultate minime, conform standardelor de pregătire.

Cadrele didactice care au primit asemenea cereri din partea direcţiunii s-au arătat extrem de indignate de faptul că trebuie să dea note explicative cu privire la activitatea pe care o au la catedră şi spun că este o metodă comunistă, prin care li se cere să nu lase elevii corigenţi.

„Este pentru prima dată, după Revoluţie, când mi se cer astfel de explicaţi. Se riscă astfel să se ajungă să promovăm incompetenţa”, a declarat unul dintre profesorii cărora li s-a cerut să prezinte în scris informaţii referitoare la lucrul cu elevii aflaţi în situaţie de corigenţă.

Potrivit acestui, în curând, profesorii vor promova elevii de teamă de a nu da note explicative. În opinia aceluiaşi profesor, ar fi de preferat ca direcţiunea şcolii să le ceară note explicative profesorilor care promovează elevi care nu au cunoştinţe minime necesare şi nu celor care lasă elevi corigenţi.

Pe hârtie, situaţia privind rezultatele la învăţătură la sfârşitul semestrului I a acestui an şcolar, la învăţământul primar şi gimnazial arată că 71 elevi la nivelul primar şi 215 de la gimnaziu au rămas neşcolarizaţi.

„Nu e bine dar nu este o caracteristică a învăţământului sucevean”, a încercat să se scuze adjunctul IŞJ Suceava, Vasile Monacu.

Cât privesc cei 138 elevi din ciclul primar şi 349 din cel gimnazial cu situaţia şcolară neîncheiată la sfârşitul semestrului, acesta a precizat că o parte dintre ai „au situaţia neclară pentru că sunt plecaţi cu părinţii în străinătate şi au lăsat situaţia şcolară neclarificată”.

La începutul acestui an şcolar erau înscrişi 33.686 elevi în clasele I-IV şi 34.813 în clasele V-VIII.