Intră acum și în grupul de
Zarzavagiii din Piaţa Agroalimentară centrală Suceava îşi vindeau luni marfa la tarabe fără a avea case de marcat. Unii spuneau că au aflat de la televizor despre noua „găselniţă” a Guvernului, în schimb alţii ziceau că au auzit vorbindu-se, dar că nu cred. „De unde să cumpăr aparat de ăsta, cum zici mata că se numeşte! Crezi că dacă aş avea bani, aş vinde trei legături de hrean şi câteva sfecle roşii. Îşi bat joc de noi, nişte amărâţi”, declara o femeii din Adâncata.
Potrivit noilor reglementări, începând de luni precupeţele, nu îşi mai pot vinde produsele fără a fi înregistrate ca persoane fizice autorizate sau organizaţi în întreprinderi individuale ori întreprinderi familiale. OUG 44/2008 îi obligă chiar şi pe cei care vând câţiva litri de lapte sau o legătură de leuştean să treacă mai întâi pe la Registrul Comerţului. Acum, odată cu aplicarea noii reglementări, vremea carnetelor de producător eliberate de primării a apus. În acelaşi timp, dispar şi multe dintre facilităţile care au ţinut în viaţă agricultura de subzistenţă. În locul lor, statul pune constrângeri, birocraţie şi impozite.
Norma este valabilă pentru toată lumea, şi pentru amărăşteanul care creşte două capre sau o vacă, şi pentru baba care munceşte pe un răzor de zarzavat.
Aceştia trebuie să aibă măcar certificat de PFA eliberat de Registrul Comerţului, dacă bordeiul lui nu este înregistrat ca „sediu profesional”, dacă Fiscul nu i-a eliberat un cod unic de înregistrare fiscală, dacă nu şi-a deschis cont la bancă, dacă nu are contabil autorizat, care să-i ţină o contabilitate simplă, dacă nu are casă de marcat, dacă nu taie chitanţe şi facturi, dacă nu plăteşte impozit pe venituri, pe profit, pe dividende, contribuţia la asigurările sociale, de sănătate, TVA şi alte alea.
Oamenii sunt stupefiaţi. Nu le vine a crede că există o asemenea lege. „Cum să deschid eu firmă, domnule? Vin la piaţă o dată pe săptămână şi vând zarzavat de câţiva lei. Sunt văduvă”, a spus o bătrână.
Primăriile din comunele judeţului ba ştiu, ba nu ştiu despre ceea ce îi aşteaptă pe agricultori. Unele au sistat, deja, eliberarea certificatelor de producători, în timp ce altele încă le mai emit.
„Pentru a se autoriza ca persoane fizice, sătenii ar trebui să scoată din buzunar circa 1.000 de lei. Este prea mult pentru ei. Păi, lor le era greu să achite şi cei 37 de lei pentru carnetul de producător. Când vor afla că trebuie să îşi cumpere şi casă de marcat… Domnule, este greu de realizat aşa ceva. Probabil că în timp vor trebui să se alinieze şi producătorii agricoli români la regulile europene”, spune secretarul unei comune sucevene.
Ceea ce se va întâmpla în viitorul apropiat este uşor de anticipat. Mici producători agricoli vor trece din economia la vedere în cea subterană. Evident, Fiscul se va pune cu sancţiunile pe ei. Piaţa agro-alimentară va avea de suferit, căci, lipsind concurenţa, preţurile alimentelor vor creşte. Vor profita doar samsarii, care şi aşa făceau evaziune fiscală. Mica gospodărie ţărănească va sărăci tot mai mult, iar viaţa la ţară se va transforma în coşmar.
Intră acum și în grupul de
