Intră acum și în grupul de
Deputaţii din Comisia de Învăţământ au decis ca absolvenţii claselor a XII-a să susţină, în cadrul bacalaureatului, examen la o singură limbă străină, modificând astfel proiectul Educaţiei elaborat de Guvern, care introducea probe la două limbi străine. Comisia de învăţământ a adoptat un amendament potrivit căruia „examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea unei probe de evaluare a competenţei lingvistice la o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal”.
Motivul amendamentul este acela că, prin păstrarea a două probe la limbile străine, elevii ar fi supuşi unui număr foarte mare de examene, şapte la bacalaureat, la care s-ar adăuga trei probe pentru admiterea la facultate. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a susţinut varianta Guvernului. „Dacă înainte, cunoaşterea a două limbi străine era un avantaj, acum necunoaşterea a două limbi străine este un dezavantaj”, a spus ministrul Funeriu.
Potrivit proiectului Legii Educaţiei Naţionale propus de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobat de Guvern, examenul naţional de bacalaureat se organizează în două sesiuni şi ar fi constat în susţinerea a 7 probe: 4 orale (sau de evaluare a diferitelor competenţe specifice) şi 3 scrise. Elevii care studiază în una din limbile minorităţilor naţionale ar fi susţinut 5 probe orale şi 4 probe scrise.
În aceste condiţii, bac-ul va avea 6 probe, respectiv 3 orale şi tot atâtea scrise. Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile acestei legi începând cu anul 2012.
Probele de evaluare a competenţelor sunt acum în număr de 3, respectiv 4 pentru absolvenţii care au studiat într-o limbă a minorităţilor naţionale: evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, evaluarea competenţelor lingvistice la o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal şi evaluarea competenţelor digitale. La acestea se adaugă evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii cărora au studiat într-o astfel de limbă.
Probele scrise de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului liceal sunt următoarele: o probă scrisă la limba şi literatura română, respectiv limba şi literatura maternă (probe comune pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, cu precizarea că proba în limba maternă e susţinută doar de elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale) şi două probe scrise, diferenţiate, în funcţie de profil, filieră sau specializare.
Astfel, pentru profilul real din filiera teoretică elevii vor susţine examen la matematică şi o probă transdisciplinară din ştiinţele naturii (fizică, chimie şi biologie). Pentru profilul umanist din filiera teoretică probele se vor susţine la geografie şi transdisciplinar din ştiinţe socio-umane (istorie, economie, sociologie, filozofie, psihologie). Pentru filiera tehnologică va fi o probă scrisă la disciplina specifică profilului şi o probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire, iar pentru filiera vocaţională sunt prevăzute o probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării şi o probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.
În cazul probelor de evaluare a competenţelor în limbi de circulaţie internaţională şi a competenţelor digitale, rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi, respectiv prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine sau examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor specifice, au susţinut probele scrise prevăzute şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea şi au o medie aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obţinute la probele scrise cel puţin egală cu 6. În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. Absolvenţilor de liceu care au susţinut evaluările competenţelor specifice li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise.
În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la evaluările competenţelor specifice, respectiv rezultatele la probele scrise fost promovate cu cel puţin nota 5.
Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, absolvenţii învăţământului liceal pot susţine un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat. Conţinutul, calendarul şi modul de organizare a examenului de certificare a calificării se stabilesc de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se dau publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu. Absolvenţii învăţământului liceal, care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării primesc certificat de calificare, corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul Naţional al Calificărilor şi suplimentul descriptiv al certificatului în format EUROPASS. Eliberarea certificatului de calificare nu este condiţionată de promovarea examenului de bacalaureat.
Schimbarea examenului naţional de bacalaureat, este privită cu ochi diferiţi, însă toţi managerii şcolari suceveni sunt de acord că o schimbare trebuie făcută.
Spre exemplu directorul Colegiului Economic „Dimitrie Cantemir” Suceava, Cornel Romaşcu ar fi dorit o variantă „care să încurce cât mai puţin şcoala şi învăţământul. În momentul de faţă, probele care se dau în timpul anului şcolar afectează procesul de învăţământ”. Potrivit acestuia probele de bacalaureat ar trebui să se dea în vacanţa intersemestrială, spre exemplu, sau, prin planul de învăţământ, să se aloce o perioadă în care să se dea examenele. „Eventual, fiecare liceu să-şi programeze această perioadă pentru examenele elevilor din ani terminali.”, a explicat Cornel Romaşcu.
În opinia lui Dan Popescu, director la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” Suceava, bacalaureatul ar trebui să fie de tipuri diferite. „Măcar de două feluri – unul pentru ruta academică, adresat celor care vor să se înscrie la facultate, şi un bacalaureat pentru cei care se orientează către piaţa muncii, care vor să muncească, să practice o meserie” este de părere acesta.
Intră acum și în grupul de
