Intră acum și în grupul de
La Direcţia de Sănătate Publică Suceava nu a fost depusă nici o documentaţie pentru funcţionarea vreunei tabere. „Orice tabără trebuie să funcţioneze în baza autorizaţiilor. Organizatorii trebuie să solicite de la noi avize pentru că e vorba despre respectarea unor condiţii. Nu te joci cu viaţa copiilor. Până acum nu a venit nimeni să solicite autorizaţie”, a declarat şeful DSP Suceava, Alexandru Lăzăreanu. Acesta a subliniat că inclusiv taberele private organizate de diferite asociaţii sau culte religioase trebuiesc autorizate de către DSP.
Cea mai mare tabără din Moldova, Tabăra Bucşoaia din oraşul sucevean Frasin nu mai funcţionează din vara anului întrucât centrului de agrement nu i s-a mai eliberat autorizaţie sanitară de funcţionare, în lipsa fondurilor necesare efectuării lucrărilor în vederea obţinerii autorizaţiei.
Din anul 2008 Autoritatea Naţională pentru Tineret nu a mai prins tabăra Bucşoaia în lista centrelor de agrement în care elevii pot să-şi petreacă vacanţa.
Dacă problema apei potabile din tabără, care nu corespundea cerinţelor de calitate impuse de DSP Suceava s-a rezolvat, pentru că în tabără s-a pus staţie epurare cu ultraviolete, iar blocul alimentar şi cantina au fost renovate şi igienizate, în centrul de agrement mai trebuiau efectuate foarte multe lucrări de renovare, amenajare şi igienizare, însă fondurile erau prea mici pentru acoperirea cheltuielilor.
Singurele fonduri acordate pentru investiţii au fost alocate pentru tabăra de la Bucşoaia în anul 2003, când s-au făcut lucrări pentru reabilitarea reţelei de apă şi canalizare din tabără. La acea dată s-au alocat de la Bucureşti 370 de mii de lei (3,7 miliarde de lei vechi), pentru proiectul de reabilitare a reţelei de apă, dar s-au plătit doar 200 de mii de lei, (2 miliarde de lei vechi), iar din diferenţă s-a mai achitat sporadic.
Practic, de ani buni de zile, tabăra Bucşoaia a fost lăsată de izbelişte, iar Autoritatea Naţională pentru Tineret nu a mai alocat bani pentru investiţii în tabără. Singurele fonduri primite erau pentru întreţinere şi plata angajaţilor.
Tabăra Bucşoaia era unul dintre cele mai mari complexe turistice pentru tineret din ţară, ce se întinde pe o suprafaţă de 14 hectare. Terenul a aparţinut Casei Regale, şi a fost donat de către Carol al II-lea statului român. DJT Suceava are în administrare acest teren, iar clădirile îi aparţin.
DJT Suceava mai avea în administrare şi Tabăra Rusca din Dorna Arini, Tabăra Balada din Gura Humorului şi Tabăra Bucovina din Rădăuţi, complexe turistice pentru tineret carese află şi ele în starea avansată de deteriorare şi care de asemenea, nu au primit bani pentru investiţii.
Intră acum și în grupul de
