Intră acum și în grupul de
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava derulează, împreună cu parteneri internaționali, un proiect ieșit din comun pentru regiunea Europei de Est. Concret, silvicultorii de la USV implementează proiectul „Promovarea lemnului mort pentru creșterea rezilienței pădurilor în zona transfrontalieră România-Ucraina” – RESFOR. În cadrul acestui proiect se dezvoltă un ghid armonizat de bune practici legate de lemnul mort.
În acest sens, reprezentații USV a mers în codrii din inima Bucovinei pentru a observa în practică beneficiile lemnului mort și au relatat mai multe despre beneficiile lemnului mort pentru natură, dar și despre scopul proiectului pe care-l implementează.
Redăm comunicatul USV integral:
WWF (World Wide Fund for Nature) România, în parteneriat cu Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Institutul Ucrainean de Cercetare în Silvicultură P.S. Pasternak – UkrRIMF și cu organizația Ecosphera din Ucraina, implementează proiectul „Promovarea lemnului mort pentru creșterea rezilienței pădurilor în zona transfrontalieră România-Ucraina” – RESFOR. În cadrul acestui proiect se dezvoltă un ghid armonizat de bune practici legate de lemnul mort.
De ce lemnul mort?
Ca să putem vorbi despre bunele practici în managementul lemnului mort trebuie mai întâi să vorbim despre ce este lemnul mort. Lemnul mort, acei arbori morți în picioare sau buștenii căzuți sunt o componentă critică în structura și funcționarea pădurii, jucând un rol cheie în menținerea productivității acesteia, regenerarea naturală, conservarea biodiversității, creșterea rezilienței la schimbări climatice. Pe de altă parte, prezența lemnului mort contribuie la furnizarea de servicii ecosistemice valoroase comunităților locale și publicului, în general.
Deoarece gestionarea lemnului mort în aceste două țări este un concept de conservare relativ nou, promovat abia începând cu anii 2000, și care nu este, cel mai adesea, bine înțeles în practică, am decis să testăm recomandările pentru bune practici direct în teren, cu toți cei implicați în proiect.
Așadar, în data de 5 octombrie 2021, am fost în Codrii Seculari de la Slătioara, una dintre cele mai mari păduri virgine din Europa. Codrii Seculari de la Slătioara sunt înscriși în lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Se află chiar în inima Bucovinei, la poalele Rarăului și în apropiere de Giumalău. Sunt una dintre cele mai întinse și bine conservate păduri virgine de fag și rășinoase (amestec) din Europa.
Aici, participanții au putut observa și discuta beneficiile lemnului mort pentru o arie protejată. A doua zi, participanții s-au deplasat înspre aria protejată Humosu, unde au văzut și o pădure cultivată, pentru a avea șansa să compare cele două păduri și pentru a observa validitatea concluziilor din cercetarea realizata anterior în cadrul proiectului și care sunt transpuse în ghidul comun de bune practice legate de lemnul mort. În continuare partenerii proiectului vor avea două zile în care vor dezbate cele observate și vor trage ultimele concluzii legate de ghidul de bune practice.
Pe parcursul acestei întâlniri, s-a realizat și transferul de cunoaștere pe care-l oferă cercetătorii de la Facultatea de Silvicultura din Suceava colegilor din Ucraina, iar practica în teren a fost completată de vizita în cadrul Laboratorului de Biometrie Forestieră, unul dintre cele mai mari laboratoare de cercetare de profil din Europa. În cadrul acestei vizite, colegilor din Ucraina le-au fost prezentate echipamente și metode de noutate specifice proiectului pentru inventariere si analiză.
Proiectul RESFOR își propune să valorifice gestionarea durabilă a pădurilor în regiunea transfrontalieră a României și Ucrainei în beneficiul comunităților locale iar ghidul armonizat de bune practice legate de lemnul mort este un rezultat important în acest sens. Cercetărea comparativa de teren între pădurile naturale și cele de producție a fost efectuata anterior în scopul elaborări ghidului pentru a evidenția rolul lemnului mort în funcționarea sănătoasă a ecosistemelor pădurilor și pentru a
obține lecții importante pentru gestionarea durabilă a pădurilor și a lemnului mort și beneficiile sale pentru societate. Astfel, proiectul a demonstrat deja că rezistența la schimbările climatice este mai mare în pădurile naturale din cauza structurii mai complexe și a abundenței mai mari a claselor 4 și 5 care se descompun din lemnul mort.
Finanțat de către Comunitatea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate, Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020, proiectul are o durată de 18 luni, (ianuarie 2020 – iunie 2021). Obiectivele specifice, activitățile și rezultatele așteptate ale proiectului sunt legate de zona țintă a proiectului din România (județele Maramureș și Suceava) și Ucraina (regiunile Ivano Frankivsk și Zakarpattia).
Valoarea proiectului este de 324942,5 euro (1562973,425 lei), din care contribuția Uniunii Europene este de 292448,25 euro (1406676.08 lei). Codul EMS-ENI: 2soft/1.2/13.
Intră acum și în grupul de
