Intră acum și în grupul de
Anul acesta, Muzeul Bucovinei nu a avut buget pentru cercetare arheologică de teren, în schimb săpăturile pentru descărcarea de sarcină arheologică au constituit o importantă sursă de finanţare, a precizat directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu. „Au trebuit identificate alte surse de venit şi am fost mai atenţi la piaţa de descărcare arheologică. Am avut oferte şi pentru centrul istoric de la Botoşani şi pentru cel de la Iaşi. La Suceava, în acest an, avem două şantiere, în centrul oraşului şi la Hagigadar”, a declarat Emil Ursu.
Acesta a mai spus că „fiecare arheolog sapă cât are bani”, iar în ultima perioadă s-a mai săpat la Feteşti Adâncata, şi Feteşti-schit, fără fonduri de la muzeu, ci cu forţa de muncă a studenţilor de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava.
Pentru şantiere importante, cum ar fi cel la de Curtea Domnească, Ministerul Culturii a alocat nişte fonduri în anii anteriori, dar anul acesta muzeul n-a primit nici un ban pentru cercetare arheologică, de la minister. „Anumite cercetări sunt finanţate de stat, în rest se sapă numai dacă sunt bani. În fiecare an, ministerul alocă bani pentru şantierele arheologice, dar numai la cele prioritare, şi e corectă optica. Anul acesta, s-au dat bani pentru Histria- Sarmisegetuza”, a mai spus Emil Ursu.
Acesta a adăugat că „încercăm la anul să prindem în bugetul muzeului un număr de şantiere”, primele vizate fiind Curtea Domnească şi şantierul de la Nemirceni-Bosanci. Totodată, ar trebui continuate săpăturile la Adâncata-imaş şi dealul Lipoveni, după ceramică de Cucuteni.
Anul viitor, odată cu începerea lucrărilor de reabilitare a Cetăţii de Scaun, arheologii de la Muzeul Bucovinei vor avea mult de lucru la descărcarea de sarcină arheologică a şantierului, operaţiune care se va desfăşura în prima etapă.
Intră acum și în grupul de
