Intră acum și în grupul de
În evidenţele medicilor de familie din judeţul Suceava se regăsesc aproximativ 500 de copii cu vârsta până în 3 ani că suferă de malnutriţie proteino-calorică, în urma alimentaţiei sărace.
Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, 126 sunt sugari. Din nefericire, în vara anului trecut, din cauza stării critice în care se aflau, 14 copii malnutriţi cu vârsta până în trei ani au decedat, şapte dintre aceştia fiind sugari, mai indică datele centralizate de către DSP Suceava.
Situaţia cea mai gravă se înregistrează în mediul rural, de unde provin cei mai mulţi copilaşi care suferă din cauza alimentaţiei lipsite de elementele esenţiale dezvoltării normale a organismului. Din cei circa 500 copii malnutriţi, peste 350, sunt de la ţară.
Potrivit medicilor pediatri din Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, alimentaţia alături de somn, este cel mai important aspect în dezvoltarea normală a copilului, dar mulţi micuţi nu au parte de o hrană adecvată.
„Copiii au nevoie de proteine. Ei trebuie să mănânce şi carne, ouă, brânză, peşte, legume, fructe, nu doar lapte”, explică aceştia, adăugând că alimentaţia este mai importantă decât medicaţia cu suplimente de vitamine.
Medicii pediatri din spitalul judeţean sunt îngrijoraţi şi de faptul că la mulţi copii care vin pentru o banală răceală sau infecţie se descoperă şi că sunt subnutriţi. Potrivit acestora, există perioade când la două din cinci internări malnutriţia este adăugată la diagnostic.
„Diversificarea alimentaţiei nu se face corect. Foarte mulţi părinţi dau lapte de vacă, care este un lapte dezechilibrat, în cantităţi foarte mari, chiar şi doi litri pe zi. De aici şi anemiile foarte mari. Avem copii cu hemoglobină foarte mică, chiar şi patru, care necesită transfuzii de sânge”, spun medicii pediatri suceveni.
Medicii subliniază că, în general, copiii mai mărişori primesc lapte, dar au mari carenţe privind alte alimente, respectiv carne, brânză, ouă, peşte şi chiar fructe şi legume. Asemenea probleme sunt depistate inclusiv la preşcolari şi şcolari, fiind cazuri când un copil de şapte ani, care ar trebui să aibă o greutate de aproximativ 20 de kilograme, cântăreşte doar 15.
Potrivit cadrelor medicale pediatrice sucevene după Revoluţie, numărul copiilor cu malnutriţie a mai scăzut, însă cifra se menţine în continuare la un nivel destul de ridicat. Aceştia spus că „înainte copiii erau prost hrăniţi fiindcă nu se găseau alimente de cumpărat, acum există de toate, însă nu sunt bani”.
Până în anul 1989, numărul copiilor cu malnutriţie era foarte mare, la Spitalul Judeţean existând chiar şi o secţie specială de distrofici.
Malnutriţia poate provoca anumite boli infecţioase, prin scăderea imunităţii, o dezvoltare neurologică întârziată, tulburări de memorie, dar şi o slabă adaptabilitate la stres.
Intră acum și în grupul de
