Intră acum și în grupul de
La nivelul judeţului Suceava, înfiinţarea unor centre de permanenţă medicală este departe de a se realiza, în condiţiile în care nici Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) nu a anunţat de ce fonduri dispune pentru a se şti câţi medici pot fi plătiţi.
„De la Casa de Asigurări de Sănătate nu s-a dat nici o cifră, câţi medici pot plăti”, a afirmat directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, dr. Ludovic Abiţei. Acesta a declarat că, până acum, nu s-a stabilit concret unde şi câte centre se vor realiza în judeţ, principalul criteriu care trebuie luat în considerare obligatoriu fiind „eficienţa” lor. „Suntem la faza de tratative. Avem cu certitudine solicitări de la Cajvana şi Dolhasca şi cochetează cu ideea comuna Baia. În rest, purtăm discuţii”, a spus directorul DSP.
Un centru de permanenţă ar putea fi înfiinţat la Solca, oraş care rămâne fără asistenţă medicală după ce spitalul va deveni cămin de bătrâni, dar există şi ideea înfiinţării acolo a unui punct SMURD. „Acolo există şi Garda de intervenţie. Vom discuta cu cei de la Inspectorat pentru a vedea dacă este posibil un punct SMURD acolo”, a arătat Ludovic Abiţei.
„La Vicovu de Sus am întrebat dacă n-ar vrea să funcţioneze un centru de permanenţă în Centrul medico-social de acolo, pentru că au spaţiu şi dotări, iar comunele din jur, Gălăneşti şi Putna au căi de acces direct acolo”, a adăugat Ludovic Abiţei.
Acesta a mai precizat că nu s-a renunţat la ideea înfiinţării unui centru de permanenţă la Burdujeni, într-un spaţiu din clădirea fostului cinematograf. „Am rămas cu ideea organizării unui centru de permanenţă la Burdujeni, dar n-am purtat discuţii cu Primăria. Acolo funcţionează un punct al staţiei de Salvare şi n-am prea vrea să perturbăm activitatea”, a subliniat şeful DSP Suceava.
„Noi am făcut un studiu teoretic pe hartă, în funcţie de drumuri, şi am putea înfiinţa până în 9 centre de permanenţă, cam 7-9, pentru a aronda mulţumitor localităţile. Insistăm pe eficienţa acestor centre, şi cei de la Broşteni ar vrea, dar e capăt de reţea şi nu ştim cine se va duce acolo” a mai spus Ludovic Abiţei.
Potrivit Ordonanţei care modifică şi completează Legea 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, medicii de familie sunt obligaţi să acorde consultaţii în centrele de permanenţă, zilnic, între orele 15 şi 8 în intervalul luni-vineri şi non-stop în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, precum şi în zilele declarate libere de Guvern. Pentru aceste consultaţii în plus, ei vor fi retribuiţi suplimentar, la nivelul unui salariu al medicului specialist în regim de gardă. Medicii de familie riscă sancţiuni dacă nu încheie contract distinct cu casele de asigurări de sănătate pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, şi anume diminuarea lunară, cu 10%, a valorii minim garantate a punctului per capita, respectiv venitul lunar al medicilor nou-veniţi într-o localitate.
Medicii de familie suceveni nu sunt de acord să facă gărzi în aceste centre de permanenţă, mai ales că unii au experienţa fostelor centre la care au renunţat fiindcă erau prost plătiţi, astfel că va fi o problemă găsirea unor medici dispuşi să lucreze în noile centre. „Mai avem rezistenţă din partea unor medici de familie, în special din oraşe”, a spus dr. Abiţei.
În judeţul Suceava au funcţionat 10 centre de permanenţă printre care la Cajvana, Marginea, Vama, Breaza, Zvoriştea, Broşteni, Dolhasca, dar au fost închise în 2008 tocmai fiindcă medicii nu au mai dorit să asigure turele acolo.
Intră acum și în grupul de
