Intră acum și în grupul de
La propunerea Ministerului Sănătăţii, Guvernul a aprobat Strategia Naţională Actualizată de Raţionalizare a Spitalelor pe perioada 2011-2012. Documentul prevede măsuri care privesc reorganizarea sistemului spitalicesc, o finanţare mai sustenabilă, remodelarea cererii de servicii medicale, eficientizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, dar şi o strategie coordonată pe resurse umane.
Una dintre cele mai importante prevederi ale strategiei se referă la clasificarea spitalelor, proces demarat anul trecut de Ministerul Sănătăţii.
Până la 1 iunie 2011, spitalele vor fi clasificate în 5 categorii, în funcţie de competenţe. Metodologia de clasificare a spitalelor se află în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Sănătăţii, urmând a fi publicată în Monitorul Oficial până la 1 aprilie. După acest termen, toate unităţile sanitare publice vor intra într-un proces de clasificare care se va desfăşura în maxim 30 de zile.
Conform actului normativ, spitalele se vor clasifica pe 5 categorii, în funcţie de competenţe, după cum urmează: categoria I – nivel de competenţă foarte înalt; categoria II – nivel de competenţă înalt; categoria III – nivel de competenţă mediu; categoria IV – nivel de competenţă bazal; categoria V – nivel de competenţă limitat.
Clasa I este clasa de competenţă foarte înaltă care, practic, corespunde profilului unui spital regional de urgenţă.
„Astăzi, în România, nu există niciun spital care să se încadreze la clasa I de competenţă foarte înaltă. Sunt 18 specialităţi care ar trebui să se regăsească într-un spital de clasa I, ceea ce arată organizarea deficitară a reţelei spitaliceşti”, a spus ministrul Cseke Attila.
În funcţie de clasificare, după noua metodologie, spitalele vor primi şi finanţare, astfel că acestea ar dori să fie clasificate pe o poziţie cât mai bună. Directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, dr. Ludovic Abiţei a declarat că există situaţii în care unele spitale sunt superioare categoriile în care sunt incluse dar nu se încadrează în cea dinainte. Acesta a exemplificat cu Spitalul Rădăuţi. „Cel de la Rădăuţi este prea bun pentru categoria IV dar nu se încadrează pentru a III-a. Unele spitale vor primi mai puţini bani şi nu se vor descurca şi se vor reorganiza singure. Spitalele vor fi plătite în funcţie de categorie. Vor fi şi situaţii în care, după clasificare, deşi vor avea dotări şi medici, nu vor putea face anumite operaţii pentru că nu permite categoria spitalului realizarea de intervenţii complexe. Şi atunci pacienţii vor pleca la alt spital şi, după pacient pleacă şi banul”, a spus şeful DSP Suceava.
Referindu-se la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, acesta a precizat că este de categoria a II-a. „La Spitalul Judeţean dorinţa este foarte mare de a deveni spital regional, la categoria I, dar nu se încadrează. Ar trebui să aibă secţie de chirurgie cardio-vasculară şi un centru de cercetare. Şi ca să înfiinţezi o secţie de chirurgie cardio-vasculară e mult. Centru medical de cercetare, printr-o hotărâre a două ministere se poate face, după care vine finanţarea şi toate celelalte”, a explicat Ludovic Abiţei.
Strategia mai stabileşte şi elaborarea unui plan naţional privind spitalele şi a unui plan regional şi local privind sistemul spitalicesc, care va decurge în urma clasificării spitalelor.
De asemenea, se prevede informatizarea sistemului şi introducerea cardului de sănătate. „Nu există costuri suplimentare pentru asigurat faţă de acel cost pe care noi l-am anunţat, şi care va fi în jurul valorii de 2 euro, nicio declaraţie notarială în plus la eliberarea cardului de sănătate şi nicio altă categorie de cheltuială pentru o eventuală analiză medicală”, a precizat ministrul Sănătăţii.
O altă măsură cuprinsă în Strategie se referă la elaborarea planului naţional de resurse umane în sistemul serviciilor de sănătate publică în România. În prezent, există 11.000 de medici de familie în sistemul sanitar românesc, iar în pregătire, în perioada de rezidenţiat, mai sunt 4.800, fără şanse mari de a intra la terminarea specializării în sistemul reţelei de asistenţă medicală primară.
Strategia naţională de raţionalizare a spitalelor şi a sistemului de sănătate cuprinde şi crearea unui fond naţional de reechilibrare a bugetelor spitalelor, care va avea ca principale criterii clasificarea spitalelor şi principiul „banii urmează pacientul”.
De asemenea, se prevede încurajarea, prin mecanisme financiare, a participării asiguratorilor privaţi în sistemul asigurărilor de sănătate, dar şi introducerea pachetului minimal de servicii medicale, cu expertiza Băncii Mondiale.
„În completarea acestui pachet minim de servicii medicale, asiguraţii vor putea accesa asigurările private de sănătate şi ne propunem să crească numărul de asigurări private în sistem”, a subliniat ministrul Cseke.
Intră acum și în grupul de
