Intră acum și în grupul de
Şeful Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti, medicul Adrian Streinu-Cercel, cunoscut pentru rezultatele deosebite pe care le-a obţinut de-a lungul carierei sale în lupta împotriva infecţiei HIV/SIDA, a fost prezent joi la Suceava, cu prilejul încheierii campaniei de luptă împotriva infecţiei cu virusul HIV/SIDA iniţiată de Spitalul Judeţean de Urgenţă “Sf. Ioan cel Nou” Suceava şi Direcţia de Sănătate Publică Suceava cu sprijinul autorităţilor judeţene, medicilor specialişti, ONG-uri şi mass media.
În prima parte a întâlnirii care s-a desfăşurat la Spitalul Judeţean şi la care a participat medicul Adrian-Streinu Cercel, Cătălina Pascal, director adjunct în cadrul DSP Suceava, a prezentat bilanţul campaniei „Iubeşte fără riscuri!”, o campanie de informare, de educare, de comunicare, care s-a desfăşurat pe o perioadă de cinci luni, în intervalul 14 februarie-30 iunie 2011, la nivelul judeţului Suceava.
Potrivit reprezentantei DSP Suceava, campania a cuprins acţiuni de prevenire în şcoli, centre comerciale şi discoteci, sondaje de opinie în rândul elevilor, concursuri tematice şi o caravană HIV/SIDA. Prima problemă pe care Cătălina Pascal i-a adus-o în atenţie profesorului Streinu-Cercel a fost aceea de actualizare a fişei de declarare şi supraveghere a cazurilor de infecţii HIV/SIDA.
A doua sugestie a directorului adjunct al DSP Suceava adresată invitatului special, a fost aceea de elaborare a unei metodologii unitare cu redefinirea responsabilităţilor medicilor infecţionişti, epidemiologi şi de familie. “Totodată, simţim nevoia înfiinţării unui Registru Naţional Unic pe modelul Registrului Naţional de Diabet, al Registrului Naţional de Oncologie care este funcţional, bineînţeles cu garantarea anonimatului, un Registru Naţional în care să avem o bază de date reală, la zi”, a susţinut Cătălina Pascal.
“Aş putea spune că anul 2011 excelează prin două lucruri. Primul este relansarea programului naţional de luptă anti SIDA, un exemplu concret fiind Campania desfăşurată la nivelul judeţului Suceava. A doua chestiune deosebit de importantă vine din partea Statelor Unite, de la Boston, unde s-a demonstrat că pentru infecţia HIV/SIDA, în momentul de faţă, avem o speranţă clară de vindecare. Problema asta ne costă în primul rând să îi identificăm pe cei care sunt infectaţi cu HIV, să le punem la dispoziţie toate măsurile terapeutice în aşa fel încât să nu îi facem nedetectabili, să îi învăţăm cum să se comporte pentru a-i proteja pe cei din jurul lor, şi să ne pregătim pentru intervenţia terapeutică majoră, de desfiinţare a acestei infecţii”, a transmis profesorul.
Cu privire la problematicile propuse de Cătălina Pascal, Adrian Streinu-Cercel este de părere că actualizarea fişei de declarare este foarte importantă, amintind că în urmă cu o lună de zile, Comisia Naţională de Luptă Anti SIDA a Ministerului Sănătăţii s-a întrunit la Sibiu, acolo unde s-a discutat reluarea problematicii pentru acest gen de fişă.
În ceea ce priveşte elaborarea unei metodologii unitare cu redefinirea responsabilităţilor medicilor infecţionişti, epidemiologi şi a medicului de familie, Streinu-Cercel a declarat: „Până acum, pentru a putea ţine sub control această problemă, s-a direcţionat problematica HIV/SIDA către medicii specializaţi în boli infecţioase. O dovadă că lucrurile au mers foarte bine este faptul că în fiecare an numărul de pacienţi noi din 1997 încoace a rămas constant, variind între 250 şi 450 de cazuri noi/an”.
Totodată, medicul a precizat, referitor la cei care consumă etnobotanice, că în trei luni de zile de la începerea consumului, individul are 10% din creier ars, începând să facă crize de epilepsie, iar la doi ani de zile de la începutul consumului moare, precizări aduse în contextul în care etnobotanicele, în opinia medicului, asociază şi transmiterea HIV-ului.
Cu privire la înfiinţarea unui Registru Naţional Unic al Bolnavilor, Streinu a precizat că acest registru există încă din 1985. „Nu sunt de acord cu înregistrarea în regim de anonimat a acestor pacienţi. Acest lucru nu ne ajută din punct de vedere practic. În momentul de faţă, ştim că pe teritoriul României avem în jur de 10.500 de pacienţi infectaţi în viaţă, 8.000 de pacienţi care vin în mod regulat la serviciile de boli infecţioase pentru a fi evaluaţi o dată la 6 luni şi avem 7.600 de pacienţi aflaţi sub tratament”, a spus medicul Streinu-Cercel.
În finalul întâlnirii, şeful Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din
Bucureşti a subliniat că prevenţia este mult mai cost-eficientă decât orice fel de intervenţie terapeutică, transmiţând celor prezenţi că trebuie să împărtăşească la rândul lor acest fapt şi să ţină cont că sănătatea nu are culoare politică.
Intră acum și în grupul de
