Intră acum și în grupul de
Probabil cel mai complex joc de cărţi de pe mapamond este cel de bridge. S-au scris tomuri întregi despre modul în care se poate practica acest joc care pasionează de peste patru sute ani omenirea.
Jocul de Bridge îşi are originile la începutul secolului al XVI-lea, când a fost creat jocul numit Whist. A devenit popular foarte rapid şi a evoluat în diferite tipuri. Pe parcursul următoarelor două secole, jocul a fost în continuă schimbare şi a avut diverse nume. Prima publicaţie care a menţionat acest joc a fost cartea lui Edmond Hoyle în 1742. Datorită popularităţii sale, aceasta a contribuit enorm la dezvoltarea jocului de Whist. În general, în joc, sunt 4 jucători care joacă în perechi de câte 2 folosind un pachet de 52 de cărţi. Fiecare jucător are 13 cărţi şi, împreună cu partenerul, încearcă să câştige cât mai multe levate. O levată este un set de patru cărţi – câte una de la fiecare jucător – şi cartea cu cea mai mare valoare câştigă. Levata este câştigată şi luată de echipa cu jucătorul a cărui carte a fost cea mai mare. Atu-ul de culoare nu este definit şi ţinerea punctarea este simplă. Atu-ul de culoare în Bridge este una din cele patru culori – inimă roşie, treflă, romb sau inimă neagră – şi este mai valoros decât cărţile de celelalte culori.
Jocul în sine nu este unul între prieteni, ci unul în care poţi câştiga în măsura în care înţelegi să-ţi cruţi partenerul.
În România jocul de bridge are o vechime de peste un secol şi a fost unul din jocurile de cărţi care a deranjat pe cei care nu l-au priceput.
“Istoria bridge-ului e veche. S-a jucat bridge în România în perioada interbelică, a existat şi o revistă de bridge în acea vreme, abia din anii ‘70 însă a început să se dezvolte bridge-ul competiţional în România numai că într-un cadru oarecum neorganizat. În perioada comunistă, era considerat un joc al elitelor burgheze şi probabil că din acest motiv nu a fost permisă înfiinţarea federaţiei, pe motiv ideologi fiind interzis în 1983”, a afirmat Marius Georgescu, preşedintele Federaţiei Române de Bridge.
Suceava este şi ea înscrisă în calendarul competiţiilor oficiale de bridge de mulţi ani, având participare chiar şi în primele eşaloane valorice de-a lungul anilor. Cum jocul de brigde este unul care se desfăşoară în general pe durata a mai multe zile în care se dispută mai multe tururi în care se joacă mai multe done pe zi, este dificil de evoluat fără a avea o susţinere materială corespunzătoare. Sucevenii au demonstrat de-a lungul timpului că au calităţi pentru a juca de la egal la egal cu oricine, dar au obosit datorită faptului că au trebuit să participe la competiţii doar pe cheltuiala personală.
În fiecare an, oraşele care sunt în calendarul competiţional intern organizează câte un turneu în care evoluează axe formate din jucătorii pasionaţi de bridge. Ultimul concurs de bridge organizat de Clubul de Bridge Suceava a avut loc la Hotel Autoturist din Vatra Dornei la finele săptămânii precedente. La competiţia care a durat trei zile şi în care s-au disputat cinci ture a câte 24 de done s-a jucat la 9 mese la care au stat 18 „axe” alcătuite din jucători din Cluj, Bacău, Iaşi, Galaţi, Piatra Neamţ, Craiova, Focşani, Oneşti, Vatra Dornei şi Suceava.
Pe primul loc în clasamentul final după trei zile de întreceri s-a situat „axa” Mircea Corlăţeanu – Mihail Popescu din Piatra Neamţ, ea fiind secondată de „axa” Matei Chişu – Adrian Uţă din Cluj şi de Florin Safta – Mihai Stătescu din Craiova. Cea mai bine clastă „axă” din Suceava a fost formată din Oltiţa Sbiera şi Daniel Ladă.
„Jocul de bridge este unul deosebit de interesant şi pasionează oamenii de veacuri. În România el s-a dezvoltat mai greu, dar are adepţi şi adună de obicei jucători cărora le palce să gândească şi să se relaxeze împreună.
Bridge-ul este un joc complex şi destul de costisitor, dar merită jucat. Suceava a avut şi perioade de ascensiune, dar şi perioade mai calme cum este cea din prezent. Oricum, se joacă bridge de calitate la Suceava şi există tineri care au învăţat temeinic jocul şi cărora le face plăcere să joace.
Nu trebuie uitat faptul că Românie a avut la Olimpiada de la Beijing rezultate absolut surprinzătoare, Radu Nistor cucerind medalia de bronz în concursul individual, în timp ce echipa naţională alcătuită din Ionuţ Coldea, Marius Ioniţă, Marius Briciu şi Ovidiu Ghigheci s-a clasat în primele opt din lume. Este o dovadă clară că românii au „lipici” la jocul de bridge şi pot face faţă oricărui adversar”, a declarat Ovidiu Dorian, unul din cei mai vechi şi constanţi practicanţi ai jocului de bridge la Suceava.
Intră acum și în grupul de
